Vezi sidebar
Simptomele depresiei și cum să-ți recâștigi bucuria de a trăi
25.06.2022
Diana Mottok
3.374 vizualizări

Este considerată boala secolului XXI, fiind, potrivit statisticilor, cea mai frecventă problemă medicală la nivel mondial. Specialiștii susțin că peste 125.000.000 oameni din întreaga lume se confruntă cu depresie. Depresia este încadrată ca o tulburare de dispoziție. Se manifestă prin stări de tristețe, lipsa poftei de viață și furie care afectează din plin activitățile zilnice ale unei persoane care suferă de depresie.

Cu toate că împărtășește unele trăsături cu durerea, depresia este diferită de durerea resimțită după pierderea unei persoane dragi sau de tristețea resimțită după o situație traumatizantă de viață. Persoanele care e confruntă cu depresie simt de obicei o auto-aversiune sau o pierdere a stimei de sine, spre deosebire de durere, în cazul căreia de obicei nu se întâmplă acest lucru.

În cazul durerii, stările pozitive și amintirile frumoase legate de persoana decedată se împletesc cu sentimentele de durere emoțională. În cazul depresiei, stările de tristețe sunt constante.

Depresia este resimțită diferit de fiecare om în parte. De exemplu, poate afecta munca de zi cu zi, rezultând în productivitate redusă. De asemenea, poate perturba serios relațiile interumane și poate agrava unele afecțiuni cronice, cum ar fi:

  • cancerul
  • bolile cardiovasculare
  • diabetul
  • artrita
  • astmul
  • obezitatea

Însă oamenii trebuie să realizeze că stările de tristețe, dezamăgire sau lipsa poftei de viață sunt uneori normale. Nici o persoană nu este scutită de evenimente triste și supărare. Cu toate acestea, dacă sentimentul de tristețe sau dezamăgire este constant, ai putea avea de-a face cu o depresie.

Depresia este considerată o afecțiune medicală gravă care se poate înrăutăți fără intervenția unui specialist.

 

Simptomele depresiei - Video Republica BIO

 

Cuprins:

 

Multiplele fețe ale depresiei (manifestări, simptomatologie)

Printre simptomele de depresie se numără:

  • stare depresivă
  • agitație, neliniște
  • interes redus față de activitățile de care în trecut te bucurai
  • oboseală sau lipsă de energie
  • dormi prea mult sau prea puțin
  • gânduri suicidale care apar în mod constant sau chiar tentative de sinucidere
  • apetit sexual scăzut sau inexistent
  • probleme de apetit
  • pierdere sau acumulare neintenționată în greutate
  • mișcări și vorbit îngreunate
  • sentimente de inutilitate sau vinovăție
  • dificultăți de gândire, concentrare sau de luare a deciziilor

Simptome de depresie la femei

Potrivit statisticilor, depresia este de aproape două ori mai frecventă în rândul femeilor decât al bărbaților. Printre simptomele depresiei care tind să apară mai des la femei se numără:

  • iritabilitate
  • gânduri negative
  • anxietate
  • oboseală
  • modificări ale dispoziției

De asemenea, femeile ar putea experimenta și alte tipuri de depresie, cum ar fi:

  • depresie postpartum (dupa naștere)
  • tulburare disforică premenstruală

Simptome de depresie la barbați

Spre deosebire de femei, bărbații care suferă de depresie au tendința să consume alcool în exces, să manifeste stări de furie și să se angajeze în asumarea riscurilor din cauza acestei tulburări. De asemenea, bărbații pot resimți și alte simptome de depresie. De exemplu, aceștia pot:

  • evita întâlnirile cu familia și prietenii
  • desfășura cu greutate sau deloc responsabilitățile familiale și profesionale
  • avea un comportament abuziv sau controlant în relații
  • lucra fără întrerupere

În cazul studenților

Cursurile de la facultate pot provoca stres. Un student care întâlnește alte stiluri de viață, culturi și experiențe pentru prima dată, poate face față cu greu acestor schimbări și, drept urmare, poate dezvolta depresie, anxietate sau ambele. Simptomele depresiei la studenți pot fi următoarele:

  • dificultăți de concentrare în timpul cursurilor
  • evitarea situațiilor și activităților sociale de care înainte se bucurau
  • insomnie sau somnolență
  • scăderea sau creșterea apetitului

În cazul adolescenților

Adolescenții pot ajunge să se confrunte cu depresie din cauza modificărilor fizice și hormonale, a presiunii puse de colegi și/sau profesori și a altor factori. Aceștia se pot confrunta cu următoarele simptome:

  • evitarea relațiilor sociale cu prietenii și rudele
  • sentimente de vinovăție, neputință sau lipsă de valoare
  • dificultăți de concentrare la școală
  • neliniște

La copii

Copiii care suferă de depresie nu se pot concentra la școală și nu pot desfășura activități sociale. Ei pot prezenta simptome precum:

  • plâns
  • izbucniri
  • lipsă de energie
  • comportament sfidător

Din păcate, copiii mai mici nu pot exprima în cuvinte ceea ce simt. Din această cauză, le este foarte greu să-și explice stările de tristețe.

înapoi la cuprins

Instalarea depresiei (cauze și factori de risc)

Depresia poate avea mai multe cauze, cum ar fi:

  • Dezechilibru chimic la nivelul creierului
    • Depresia poate fi provocată de un dezechilibru chimic care se produce în anumite zone ale creierului care controlează starea de spirit, gândurile, somnul, apetitul și comportamentul persoanelor care suferă de depresie.
  • Traume care apar în copilărie
    • Unele evenimente pot perturba extrem de serios felul în care organismul reacționează la frică și la situațiile stresante.
  • Schimbările hormonale
    • Riscul de depresie poate crește și în urma unor modificări ale hormonilor feminini estrogen și progesteron care pot apărea în anumite perioade de timp, cum ar fi în timpul menstruației, perioadei postpartum, perimenopauzei sau menopauzei.

Istoricul familial

Riscul de a dezvolta depresie este mai mare în cazul persoanelor care au rude care suferă sau au suferit de depresie sau de o altă tulburare de dispoziție.

Consumul de substanțe nocive

De asemenea, abuzul de substanțe interzise sau alcool poate crește riscul de depresie.

Durere

Persoanele care simt dureri emoționale sau fizice cronice pentru perioade lungi de timp sunt mult mai predispuse să dezvolte depresie.

Structura creierului

Există un risc mai mare de depresie dacă lobul frontal al creierului este mai puțin activ. Cu toate acestea, oamenii de știință nu știu dacă acest lucru se întâmplă înainte sau după apariția simptomelor depresive.

Condiții medicale

Anumite afecțiuni, cum ar fi insomnia, bolile cronice, boala Parkinson, atacul de cord, accidentul vascular cerebral și cancerul.

înapoi la cuprins

Diagnosticul de depresie

Dacă o persoană suspectează că se confruntă cu simptome de depresie, este esențial să solicite ajutor profesional de la un medic sau un specialist în sănătate mintală. Un profesionist calificat în domeniul sănătății poate elimina alte cauze pentru a se asigura că pune un diagnostic exact și pentru a oferi un tratament sigur și eficient.

Un astfel de specialist pune întrebări despre simptomele pe care persoana în cauză le experimentează și de cât timp au apărut acestea. De asemenea, medicul poate efectua o examinare pentru a afla care sunt cauzele fizice și poate recomanda efectuarea unei analize de sânge pentru a exclude alte afecțiuni de sănătate.

Teste

De cele mai multe ori, specialiștii în sănătăte mintală le solicită oamenilor să completeze chestionare pentru a evalua cât de gravă este afecțiunea.

Scala Hamilton de evaluare a depresiei

Scala Hamilton de evaluare a depresiei conține, de exemplu, 21 de întrebări. Scorul indică severitatea depresiei în rândul persoanelor care au fost deja diagnosticate cu această problemă.

Inventar de Depresie Beck

Inventarul de Depresie Beck este un alt chestionar care îi ajută pe specialiști să analizeze simptomele unei persoane.

înapoi la cuprins

Cum se vindecă depresia?

Depresia este tratabilă, iar pentru a ține sub control simptomele este nevoie, de obicei, de trei componente:

  • Suport: acest lucru poate presupune discutarea soluțiilor practice și a posibilelor cauze sau chiar educarea membrilor familiei.
  • Psihoterapie.
  • Tratament medicamentos: medicul poate prescrie antidepresive.

Tratament medicamentos

Antidepresivele pot ajuta la tratarea depresiei moderate sau severe. Printre antidepresivele care pot fi prescrise se numara:

  • inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)
  • inhibitori de monoaminooxidază (IMAO)
  • antidepresive triciclice
  • antidepresive atipice
  • inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și norepinefrinei (IRSN)

Fiecare clasă acționează asupra unui neurotransmițător diferit sau asupra unei combinații de neurotransmițători.

Aceste medicamente trebuie luate conform instrucțiunilor specialistului. Efectele unora dintre acestea ar putea apărea după o anumită perioadă. De aceea, tratamentul nu trebuie oprit. Unii oameni încetează să ia medicamente după ce simptomele încep să se amelioreze, însă acest lucru poate provoca o recidivă.

Spuneți-i medicului dacă aveți orice fel de îngrijorare cu privire la antidepresivele pe care le luați și chiar dacă intenționați să întrerupeți tratamentul.

Psihoterapia

Pentru unele forme de depresie, psihoterapia este de obicei prima recomandare de tratament. În cazul altor persoane este necesară o combinație de psihoterapie și medicamente.

Remedii naturale

Unii oameni folosesc remedii naturale, cum ar fi produsele pe bază de plante, pentru a trata formele uşoare sau moderate de depresie. Printre cele mai apreciate plante folosite pentru tratarea depresiei se numără:

  • Ginseng: Ginsengul poate îmbunătăți claritatea mentală și poate reduce stresul.
  • Ashwagandha: Adaptogen echilibrant emoțional, poate reda vitalitatea și bunăstarea fizică și mentală.
  • Rhodiola: Susține echilibrul sistemului nervos și sănătatea somnului.
  • Mușețel: Acesta conține flavonoide care pot avea efect antidepresiv.
  • Lavanda: Lavanda poate ajuta la reducerea anxietății și a insomniei.

Este esențial să discutați cu un medic înainte de a utiliza orice tip de remediu sau supliment pe bază de plante pentru a trata depresia.

Suplimente

Produsele enumerate mai sus pot fi luate sub formă de suplimente pentru a trata simptomele de depresie ușoară sau moderată.

Exerciții fizice

Este cunoscut faptul că sportul ridică nivelul de endorfine și stimulează neurotransmițătorul norepinefrină, care influențează starea de spirit. Acest lucru poate ajuta la ameliorarea depresiei ușoare.

Terapii de stimulare a creierului

Terapiile de stimulare a creierului reprezintă, de asemenea, o variantă bună de tratament. De exemplu, stimularea magnetică transcraniană presupune trimiterea de impulsuri magnetice către creier, iar acest lucru poate ajuta la tratarea depresiei majore.

înapoi la cuprins

 

depresia - Republica BIO
descarcă mai jos infograficul

 

Depresie – întrebări cu răspunsuri

Depresia este vindecabilă?

Pacienții care se confruntă cu depresie au la dispoziție tratamente eficiente care ajută la recuperare. Cu cât tratamentul este început mai devreme, cu atât rezultatele vor fi mai bune.

Multe persoane cu depresie se recuperează după ce urmează un plan de tratament bine pus la punct. Cu toate acestea, recidiva poate apărea chiar și după un tratament eficient.

Pentru a preveni recidiva, persoanele care iau medicamente pentru depresie ar trebui să continue tratamentul - chiar și după ce simptomele se ameliorează sau dispar - atât timp cât le-a recomandat specialistul.

Depresia se transmite genetic?

O persoană care are un părinte sau un frate care suferă de depresie are de 2-3 ori mai multe riscuri decât ceilalți să dezvolte această afecțiune. Cu toate acestea, multe persoane cu depresie nu au rude care se confruntă cu aceasta afecțiune.

Un studiu recent sugerează că riscul de depresie poate să nu fie influențat de moștenirea genetică. Cercetătorii recunosc că, deși depresia ar putea fi transmisă genetic, există multe alte probleme care influențează dezvoltarea acesteia.

Depresia reprezintă o dizabilitate?

Potrivit OMS, depresia este principala cauză de dizabilitate în întreaga lume.

înapoi la cuprins

 

Diana, Republica BIO
Copyright Republica BIO

 

Completează adresa ta de email şi descarcă materialele.
Îţi vom trimite ocazional şi veşti de la noi.

Scrie şi tu un comentariu

Comentariile sunt moderate înaintea publicării.