Acizi grasi esentiali

Acizi grasi care nu pot fi produsi de organismul uman, asa ca ei trebuie sa fie adusi prin alimentatie, direct din natura. Acizii grasi esentiali sunt acidul linoleic si alfa-linoleic, acidul gras Omega 3 (se gaseste in alune, soia, tofu, anumite specii de peste precum somon, sardine, hering si macrou) si acidul gras Omega 6 (se gaseste in uleiul de floarea soarelui sau de porumb).

Aditiv alimentar

Substanta naturala sau obtinuta intr-un laborator, adaugata in produsele alimentare, cu scopul de a modifica gustul, culoarea, textura, sau pentru a-i asigura conservarea. Cei mai cunoscuti aditivi: colorantii, conservantii, antioxidantii, aromele, indulcitorii. Sunt recunoscuti in Europa dupa prefixul E in  denumire.

Agricultura biodinamica

O abordare a agriculturii care ia in considerare principii ce vor sa restabileasca echilibrul si sa vindece pamantul, prin observarea fenomenelor naturii. Un fel de intoarcere la origini, dar cu ustensile moderne. Acest fel de agricultura cere intelegerea vietii plantelor si tine cont de toate elementele naturii, care contribuie la cresterea lor: campul magnetic, lumina soarelui, a lunii si chiar a stelelor. Au fost facute calendare pentru pregatirea si prepararea pamantului, pentru insamantare, pentru cultivare, ingrijire si recoltare, toate, in avantajul plantelor. De asemenea, resturile de plante si de animale au fost combinate in retete specifice pentru anumite perioade ale anului si apoi adaugate in compostul cu care sunt hranite culturile.

Agricultura ecologica (similar cu agricultura organica sau biologica)

Agricultura care se face fara substante chimice periculoase (pesticide, fungicide, hormoni de crestere, antibiotice), care nu cultiva seminte rezultate prin modificari  genetice si nu foloseste surse de apa poluate. Producatorii trebuie sa fie certificati si sunt verificati periodic de organismele oficiale de certificare ecologica. In Romania, termenul de “agricultura ecologica” este un termen protejat prin legislatie si a fost atribuit prin hotararea Uniunii Europene. El este similar cu termenii ,,agricultura organica” sau ,,agricultura biologica” utilizati in alte state europene.

Alergeni alimentari

Substante (pot fi proteine sau glucide) prezente in alimente (capsuni, lamai, portocale, fasole, mazare, alune, soia, ciocolata, albus de ou, lapte, peste, fructe de mare, grau, etc.) care declanseaza reactia de aparare a sistemului imunitar al organismului. Acest lucru se intampla la persoanele cu predispozitie ereditara pentru alergii si este un raspuns exagerat al sistemului imunitar la substante care in mod normal nu fac rau organismului.

Alimentatie sanatoasa

Alimentatia care corepunde nevoii de buna functionare si de sanatate a organismului.

Amidon

Substanta regasita in semintele, fructele sau radacinile unor plante (cartof, orez, porumb, secara, grau, banane). Amidonul este o sursa foarte eficienta de energie pentru organism, dar se recomanda alegerea cu atentie a alimentelor care-l contin, multe dintre ele nu au o valoare nutritionala ridicata. El este folosit in industria alimentara si ca agent de ingrosare (sau gelifiere), de retinere a umiditatii, de legare sau ca si stabilizator.

Aminoacizi

Cei mai importanti nutrienti din corp, pentru ca ei sunt caramizile din care se formeaza proteinele. Aminoacizii sunt prezenti in mare parte din tesuturile, celulele si muschii din organism. Ei sunt responsabili cu dezvoltarea si vindecarea tesuturilor, a celulelor, imbunatatesc circulatia sanguina, produc enzime care ajuta digestia, contribuie la furnizarea energiei si ajuta la producerea de hormoni esentiali pentru functia de reproducere.

Anticancerigen

Substanta (prezenta in alimente, superalimente, suplimente nutritive) care prin consum si asimiliare, protejeaza impotriva aparitiei celulelor canceroase in organismul uman; un exemplu de substante cu proprietati anticancerigene sunt antioxidantii naturali (cei care se gasesc in stare naturala in fructe, legume sau  plante).

Antioxidant

Substanta care intarzie sau diminueaza procesele de oxidare care au loc in  organism, si care ii cauzeaza imbatranirea. Exemple de antioxidanti naturali: vitaminele C si E. Antioxidantii pot fi consumati ca si suplimente alimentare, sub foma de pastile sau prafuri, preparate din ingrediente mai mult sau mai putin naturale, dar se pot regasi si in stare naturala in fructe, legume sau plante.

Calorie goala

Termen popular pentru energia furnizata de produse alimentare care nu au calitati nutritive sau au calitati nutritive foarte mici. Aceste alimente nu sunt hranitoare si nu ajuta la functionarea sanatoasa a organismului, de cele mai multe ori produc mai mult rau decat bine. Adica ingrasa, si atat.

Calorie negativa

Termen popular folosit in legatura cu alimente despre care se spune ca ajuta procese ale metabolismului, ca de exemplu asimilarea grasimilor. Exemple de alimente considerate a genera calorii negative: fructe, legume, anumite condimente (piperul, pudra de arde iute).

Calorie

Unitatea in care se masoara energia produsa in organism de un aliment, dupa ce este metabolizat. Multiplul de masura a caloriei (apare de multe ori scris pe eticheta) este kilocaloria: 1 kilocalorie= 1000 calorii (prescurtat kcal). Sursele de energie (de calorii) din alimentatie sunt glucidele, proteinele si lipidele. Mai exista o unitate de masura, KiloJoul-ul (prescurtat kJ), uneori trecuta si ea pe eticheta: 1 kcal = 4,18 kJ.

Carbohidrati complecsi

Carbohidrati care in organism sunt transformati lent in energie. Ei sunt sursa ideala de energie pentru corp. Carbohidratii complecsi se gasesc in legume sau cerealele integrale si sunt in plus o sursa buna de fibre.

Carbohidrati simpli

Carbohidrati care in organism sunt transformati repede in energie. Daca aceasta energie nu se consuma imediat, ea este transformata in grasime si depozitata in diferite parti ale corpului (cel mai adesea pe abdomen, dar si in vasele de sange, sau pe organele interne), sub forma de rezerve. Carbohidratii simpli se gasesc in alimentele rafinate (produse naturale transformate prin diverse procese tehnologice in urma carora raman cu o valoare nutritionala mica). Ei trebuie evitati atunci cand se urmareste o alimentatie sanatoasa (sau de dieta).

Certificator ecologic

Un organism oficial, care poate apartine unui minister sau poate fi independent,  dar acreditat, si care certifica ecologic, verifica si monitorizeaza dupa certificare. Certificatorul urmeaza si aplica normele international agreate pentru agriculura ecologica.

Colesterol

Substanta care se gaseste in fiecare celula a organismului, este produsa de ficat si transportata prin vasele de sange. Descris foarte simplist, el are rolul de a lega celulele una de alta.  Colesterolul se imparte in doua fractiuni: colesterol LDL  si colesterol HDL. Primul, trece prin toate celulele organismului si ramane acolo unde este nevoie de el. Al doilea, trece si el prin toate celulele organismului si le curata de surplusul de HDL, acolo unde acesta apare. Daca ficatul produce mai mult LDL si mai putin HDL, atunci pe peretii vaselor de sange si in celule ramane o cantitate nefolosita de colesterol care se depune si care poate creste riscul aparitiei de boli cardiovasculare.

Colorant alimentar

Aditiv alimentar cu rol de intensificare a culorii unui aliment, sau cu rol de restaurare a culorii lui. Colorantii alimentari pot fi naturali – extrasi din plante sau alte organisme, sau pot fi chimici, obtinuti in laborator.

Conservant alimentar

Aditiv alimentar cu rol de intarziere sau de prelungire a procesului natural de deteriorare a unui aliment. Conservantii alimentari pot fi naturali – extrasi din plante sau alte organisme, sau pot fi chimici, obtinuti in laborator.

Conversia suprafetei de cultivat

Perioada de timp dintre momentul in care un fermier depune cererea de certificare ecologica si pana la obtinerea certificarii. Timp in care el este luat in evidenta si monitorizat de catre un certificator. Aceasta perioada se poate intinde intre 1 si 5 ani, in functie de particularitatile pamantului pe care  vrea sa il cultive si de alti factori. Pana la momentul certificarii, fermierul poate sa cultive si sa recolteze, dar produsele lui nu sunt considerate ecologice. Ele sunt insa cultivate si ingrijite conform reglementarilor pentru agricultura ecologica.

Detoxifiere

Practica (dieta alimentara) de scurta durata care urmareste sa ajute organismul (mai exact ficatul) sa-si indeplineasca functia naturala de detoxifiere. Posibilele efecte sunt imbunatatirea tranzitului intestinal, cresterea rezistentei naturale a organismului in fata bolilor sau stimularea metabolismului. Este bine ca aceste diete sa fie urmate sub supravegherea si indrumarea unui medic nutritionist. Ele  sunt asociate de obicei si cu scaderea in greutate, dar nu aceste ar trebui sa fie scopul principal.

E-uri

Aditivi alimentari naturali sau chimici, obtinuti in laborator, permisi in tarile din Uniunea Europeana;  numarul care se adauga dupa prefixul E asociaza fiecare aditiv unei categorii: E100-E162= coloranti, E200-E270= conservanti, E300-E338=  antioxidanti, E406-E927b= emulgatori, stabilizatori, agenti de ingrosare si afanare, E420-E967= indulcitori, E535-E559= antiaglomeranti, E620-635= potentiatori de aroma, E901-E914= agenti de glazurare. De exemplu, E901 este ceara de albine.

Fairtrade (Comert Echitabil)

Miscare sociala care sustine producatorii din tarile in curs de dezvoltare prin asigurarea unui pret corect pentru produsele pe care ei le cultiva (un pret minim garantat) si prin respect fata de munca lor. In plus, cultivatorii primesc sprijin financiar si tehnic si conditii de munca sanatoase si sigure. Miscarea Fairtrade sustine dezvoltarea mediului local si asigura educatia  copiilor fermierilor. Cele mai raspandite dintre produsele care poarta eticheta “Fairtrade” sunt cafeaua, mierea, cacaoa, ciocolata, ceaiul, fructele proaspete sau conservate, orezul si quinoa. Vezi mai multe pe pagina oficială: www.fairtrade.net

Fibre

Componente ale alimentelor, sunt nedigerabile, in majoritate provenite din categoria glucidelor. Cele mai sanatoase sunt cele de origine vegetala, dar pot fi si sintetice. Ele au proprietati benefice mai ales in procesele de digestie si de tranzit. Cele mai cunoscute si intalnite sunt celuloza si pectina. Fibrele sunt prezente in mod natural in fructe, legume sau seminte, dar pot fi si adaugate sub forma de aditivi, pentru a imbogati proprietatile anumitor alimente.

Fructoza

Substanta care apartine clasei glucidelor sau zaharurilor. Este diferita de glucoza, in comparatie cu care are o putere de indulcire mai mare. Se gaseste in mod natural in fructele dulci si in miere.

Germinare

Procesul prin care germenul dintr-o samanta cruda se trezeste la viata (se spune ca trece de la viata latenta la viata activa). Diverse studii au evidentiat efectele benefice ale consumului semintelor germinate asupra sanatatii. Asta se intampla pentru ca in timpul germinarii, enzimele din samanta transforma substantele nutritive intr-un combustibil supernutritiv. In corp, datorita lor, proteinele consumate sunt transformate in aminoacizi, grasimile in acizi grasi si amidonul in zaharuri esentiale. In plus, semintele germinate sunt o hrana predigerata, asa ca organismul va consuma foarte putina energie pentru a le prelucra.

Glicemia

Concentratia de glucoza care se acumuleaza in sange la un moment dat. Intr-un organism sanatos, nivelul ei ar trebui sa fie relativ constant, la valori de 1 gram de glucoza pentru un litru de sange.

Glucide (carbohidrati)

Substante naturale prezente in alimente, si reprezinta principala sursa de energie pentru organism. Ele contin carbon, hidrogen si oxigen, despre care se stie ca intretine arderea. Ca si proteinele, glucidele sunt o parte esentiala  din orice organism viu si au un rol important in metabolism. Se impart, dupa viteza cu care sunt transformati in energie, in simpli si complecsi. Desi sunt multe asa-zise diete care recomanda consumul cat mai mic de carbohidrati, ei nu trebuie eliminati ci mai degraba alesi cu atentie. Fara ei, ca si fara grasimi sau proteine, organismul nu poate functiona corect.

Glucoza

Substanta care apartine clasei glucidelor sau zaharurilor. Este diferita de fructoza, in comparatie cu care are o putere de indulcire de numai 75%. Se gaseste in mod natural in sucul fructelor dulci ale plantelor. Glucoza este un combustibil esential pentru organism, o sursa sanatoasa de energie si este distribuita in toate celulele din corp.

Gluten

Proteina care se gaseste in cerealele cu spic (grau, hamut, orz, secara). Este greu de digerat si poate irita stomacul si restul tractului digestiv. Glutenul poate declansa o serie de simptome neplacute, si nu doar la personele care manifesta intoleranta la aceasta proteina: balonare, flatulenta, dureri abdominale, ameteala, articulatii dureroase sau dureri musculare, reflux gastric, ulcer, oboseala, chiar  dificultati de concentrare, depresie si anxietate.

Grasimi bune (nesaturate şi saturate).

Grasimi care se gasesc in plante si sunt recomandate consumului zilnic. Ele stau la baza unui stil de viata sanatos (sau dieta). Grasimile bune sunt de doua tipuri, grasimi mononesaturate şi monosaturate (grasimile din uleiul de masline, de cocos, de alune, avocado, masline si anumite nuci sau seminte) si grasimi polinesaturate şi polisaturate (provin din porumb, floarea soarelui, soia, peste, anumite nuci sau seminte).

Grasimi rele.

Acest tip de grasimi este responsabil de cresterea colesterolului LDL (colesterolul “rau”) produs de ficat si de sporirea riscului de boli cardio-vasculare. Ele sunt rezultatului transformarii grasimilor sanatoase prin ardere, incalzire si alte procedee de prelucrare.

Imunizare

Proces natural (in urma imbolnavirii) prin care organismul dobandeste rezistenta la virusul sau la bacteria care l-a imbolnavit. Imunizarea se poate realiza si artificial, prin injectare de anticorpi deja formati, consum de suplimente alimentare, alimente sau superalimente. Organismul isi creaza  in felul asta rezistenta fata de actiunea germenilor patogeni sau a toxinelor acestora.

Indice glicemic (IG)

Parametru care masoara cresterea nivelului glicemiei dupa ce un anumit aliment este consumat. Masurarea se face prin comparatie cu un nivel de glucoza de 100 unitati. Exemple paine alba are un indice glicemic de 70, cereale integrale au un indice de 45, capsunile de 25.

Indulcitor

Aditiv alimentar care indulceste gustul unui aliment. Indulcitorii alimentari pot fi naturali – extrasi din plante, sau pot fi chimici, obtinuti in laborator. Pot fi de doua feluri: cei care aduc multe calorii, comparabil cu zaharul (calorigeni) si cei care aduc o cantitate mica de calorii (ne-calorigeni).

Iradiere

Procedeu prin care se incearca distrugerea nenaturala a bacteriilor sau a altor daunatori din legume si fructe. Sunt folosite tunuri radio, care emit radiatii catre  plantele cultivate. Scopul este de a pune pe rafturile magazinelor produse care sa reziste mai mult, chiar daca sunt lovite.

Lacto-vegetarian

Persoana care exclude din alimentatie toate produsele de provenienta animala mai putin produsele lactate.

Lactoza

Carbohidrat intalnit in lapte, cu rol important in hranirea organismelor tinere si in stimularea digestiei. Lactoza ofera organismului energie, stimuleaza absobtia calciului, incetineste dezvoltarea bacteriilor care produc putrefactie, stimuleaza dezvoltarea bacteriilor probiotice (bifidele) si are rol laxativ.

Lipide (grasimi)

Grasimi sau substante grase, prezente in orice organism viu, planta sau animal. Ca si proteinele, lipidele sunt absolut necesare pentru buna functionare a organismului si pentru sanatate. Atentie insa, desi sunt necesare organismului , chiar indispensabile, alimentele pot contine grasimi “bune” (saturate) sau grasimi “rele” (nesaturate), iar in alimentatie trebuie sa se tina cont de aceasta impartire a lor.

Macroelemente minerale

Saruri minerale prezente in alimente, care se consuma in cantitati mai mari de 100 miligrame pe zi (Natriu, Clor, Calciu, Fosfor, Potasiu, Magneziu, Sulf). Cateva dintre alimentele bogate in macroelemente: alune, nuci, lapte, miere, somon, soia, sare, masline, alge, carne, banane, orez, grau, fructe de mare, frunze, oua, etc.

Macronutrienti

Componentele principale ale alimentelor, care in urma consumului furnizeaza energie corpului. Ei sunt glucidele (zaharurile), lipidele (grasimile) si proteinele.

Metabolism

Procesul prin care organismul transforma alimentele digerate in energia de care are nevoie pentru a functiona,  sau o transfera catre depozitele de grasime.

Microelemente minerale

Saruri minerale prezente in alimente, care se consuma in cantitati mai mici de 100 miligrame pe zi (Fier, Iod, Cupru, Seleniu, Zinc). Cateva dintre alimentele bogate in microelemente: germenii de grau, tarate, orez, usturoi, mar, spanac, banane, ficat, dovleac, struguri, ceai, fructe de mare, sare, peste, alge, scoici, ficat, piersici, ghimbir, brocoli, rosii, ridichii, nuci, uleiuri, oua, etc.

Micronutrienti

Componente ale alimentelor, care se gasesc in cantitati mai mici. Nu furnizeaza energie, dar sunt esentiali pentru functionarea sanatoasa a organismului. Ei sunt vitaminele si sarurile minerale.

Minerale, saruri minerale

Elemente chimice care se gasesc in alimente, si pe care organismul le foloseste pentru diferite procese ale sale. Cele mai cunoscute dintre sarurile minerale sunt: Calciu, Natriu, Potasiu, Fosfor, Fier, Iod, Zinc, Cupru. Corpul uman are nevoie de ele pentru a functiona corect, dar daca vin in cantitati mari, ele il pot imbolnavi.

Nutrienti

Componente ale alimentelor consumate, necesare organismului pentru crestere si pentru functionare normala. Nutrientii sunt fie furnizori de energie (macronutrienti), fie alte substante necesare organismului: vitamine, saruri minerale (micronutrienti).

Oligoelemente

Substante minerale preluate din alimente, care in organism se gasesc in cantitati foarte mici, dar au un rol important in metabolism. De prezenta lor in alimentatie  depinde starea de sanatate a organismului. Cele mai cunoscute sunt: Fluorul, Manganul, Cromul, Zincul, Cuprul, Iodul, Cobaltul, Seleniul, Molibdenul, Siliciul.

Organism modificat genetic (OMG)

Organism al carui material genetic a fost modificat in laborator, artificial, cu ajutorul tehnicilor de inginerie genetica. Prin aceste modificari se incearca fie cresterea rezistentei la actiunea daunatorilor, fie modificarea aspectului, fie crearea unor specii noi sau aclimatizarea altora vechi la medii noi.

Ovo-lacto-vegetarian

Persoana care exclude din alimentatie toate produsele de provenienta animala, mai putin produsele lactate si ouale.

Oxidare (proces de stres oxidativ)

Procesul natural de imbatranire a organismului, pornit de la nivelul celulelor. El poate fi accelerat de poluare, de radiatiile ultra-violete, de microbi, de virusi de fumat, stres cotidian, sedentarism, dar si de diversele substante chimice existente in alimente. Un stil de viata sanatos, bazat pe o alimentatie bogata in  fructe si legume proaspete, ceaiuri, sau suplimente (vitamina C si E, carotenoide)  din surse curate.

Pectina

Fibra solubila dar nedigerabila, cu beneficii pentru sanatate, fiind un bun regulator al tractului intestinal. Pectina este un prebiotic, hraneste si intretine flora bacteriana, regasindu-se in stare naturala, in cantitati mai mari in portocale, gutui si mere. Majoritatea fructelor contin pectina, dar in proportii mai mici sau neglijabile. Cantitatea de pectina scade odata cu maturizarea fructului, fiind mai mare in stadiul de verde necopt si mai mica la fructul care a depasit maturitatea. Pectina este folosita in industria alimentara ca agent de ingrosare (gelifiant pentru dulceturi, gemuri si siropuri) si se extrage din cotorul de mar, din cojile de portocale sau din alge (agar-agar).

Piramida alimentara

Reprezentare grafica sub forma unei piramide, a unor recomandari generale de nutritie sanatoasa. La baza piramidei se regasesc recomandarile care trebuie sa aiba o pondere mare in alimentatie (apa, legume si fructe, carne, nuci, seminte, cereale), iar la varf alimentele care trebuie sa aiba o pondere mai mica (dulciuri si alimente procesate).

Prebiotic

Substante nedigerabile din alimente, care ajuta la dezvoltarea sanatoasa a florei microbiene din sistemul digestiv. Printre ele se numara si anumite fibre alimentare, provenite din legume, cereale sau fructe.

Probiotice

Microorganisme vii, prezente natural in alimente sau adaugate prin procesare, al caror consum ajuta procesul de digestie si intretine sanatatea sistemului digestiv. Tulpinile de lactobacil adaugate in iaurt sunt un exemplu bun de probiotice.

Produs certificat ecologic (similar cu organic sau biologic)

Produs obtinut dintr-o cultura agricola sau printr-o tehnologie care nu utilizeaza substante chimice periculoase (conservanti, coloranti, pesticide sau fungicide) si nici nu este rezultatul vreunei manipulari genetice. Animalele din ferme sunt crescute in aer liber si hranite cu hrana ecologica, nu sunt tratate cu antibiotice si nici nu sunt indopate cu hormoni de crestere. Un produs certificat ecologic poate fi recunoscut dupa existenta pe eticheta a siglei certificatorului (AE Agricultura Ecologica, Ecocert, Bio-Siegel, EU Organic Farming, AB Agriculture Biologique si altelele, pe care le gasiti in sectiunea dedicata lor pe websitul nostru). Certificatorul cere fermierului sa respecte reglementarile si dupa ce a obtinut certificarea si controleaza periodic pamantul, apa pentru irigat si adapat, metodele de cultivare, ingrasamintele, protectia impotriva daunatorilor.

Proteine complete

Proteinele care contin tot lantul de aminoacizi, inclusiv pe cei esentiali. Se regasesc in produse de origine animala: carne, oua si lactate. Sunt cele mai importante proteine si trebuie sa faca parte din alimentatia omului.

Proteine incomplete

Proteinele care nu contin tot lantul de aminoacizi. Se regasesc in produsele de origine vegetala (legume, seminte, samburi). Pentru ca in organism sa ajunga majoritatea proteinelor, si deci a aminoacizilor necesari, este nevoie de o diversificare a produselor vegetale consumate. Alimentele care contin proteine vegetale sunt mai sanatoase pentru ca ele contin in general mai multi carbohidrati complecsi (carbohidrati benefici) si aduc in organism mai putini acizi decat carnea, dar nu sunt eficiente pentru ca nu contin toti aminoacizii esentiali.

Proteine, lipide, carbohidrati

Substante existente in alimente sau suplimente nutritive. Consumul lor prin alimentatie este necesar, pentru ca ele sustin metabolismul si functiile organismului. Ele sunt responsabile cu furnizarea energiei sau caloriilor din alimentatie. 

Proteine

Sunt componentele principale ale organelor, musculaturii, celulelor vii, pe scurt,  se afla peste tot in organism. Proteinele sunt de fapt formatiuni de substante numite aminoacizi, care sunt legati intre ei in lanturi.

Rainforest Alliance (alianta producatorilor din padurile tropicale)

Organizatie al carei scop este conservarea biodiversitatii, a resurselor naturale si asigurarea pe termen lung a stabilitatii si sananatatii economice a comunitatilor din padurile tropicale. Deasemenea, misiunea organizatiei este sa protejeze ecosistemele, siguranta comunitatilor locale si sa le imbunatateasca productivitatea. Vezi mai multe pe pagina oficială: www.rainforest-alliance.org

Superalimente

Alimente care au un continut impresionant de nutrienti (antioxidanti, vitamina C, minerale, proteine, fibre, acizi grasi esentiali). Din categoria superalimentelor fac parte diverse plante leguminoase, alge, seminte, samburi sau nuci, polen. Exemple de superalimente: pudra din iarba de orz, spirulina, seminte de canepa, seminte de chia, acai, chlorella, camu, cacao cruda, fructe de goji, psyllium, alfalfa (lucerna), seminte de maca, unt de cocos, polen, miere de manuka si altele.

Supliment nutritional (nutritiv)

Aliment care prin consum completeaza alimentatia zilnica. El trebuie sa fie o sursa concentrata de nutrienti sau de alte substante cu efect nutritional. Suplimentele sunt comercializate sub forma de capsule, pastile, tablete, pachete cu pulbere, fiole cu lichid. Ele trebuie consumate in cantitati mici, masurabile, fara sa se faca abuz, altfel pot dauna sanatatii.

Vegan (vegetalian)

Persoana care exclude din alimentatie toate produsele de provenienta animala, inclusiv produsele lactate si ouale, fara exceptie.

Vegetarian

Persoana care exclude din alimentatie unele sau toate produsele de provenienta animala, dar poate alege sa consume lactate si oua. Din acest motiv vegetarienii se impart in doua grupe: lacto-vegetarieni si ovo-lacto-vegetarieni.

Vitamine

Micronutrienti care se gasesc in alimente sau suplimente alimentare. Ei pot fi consumati in stare naturala din alimente sau pot fi sintetizati in laborator, in pastile sau prafuri, din surse naturale sau nu. Sunt necesari si indispensabili pentru cresterea si functionarea normala a organismului.