Video: Macarons cu zahăr brun și culori 100% naturale

18.11.2015

Ruxandra Comsa

710 vizualizări

Ai crede că macarons sunt greu de făcut, dar de fapt lucrurile nu sunt deloc complicate. Este mult mai simplu să prepari macarons decât multe alte dulciuri tradiționale, cum ar fi găluștele cu prune, care mie nu mi-au luat niciodată mai puțin de două ore. Singurul lucru la care trebuie să fim atenți este momentul în care ne oprim din amestecat aluatul. Aici recunosc că eu am fost mult mai preocupată să experimentez cu culorile decât să îmi iasă macarons-urile perfecte. Ce înseamnă perfecte? Să formeze acel așa-numit „picioruș” atunci când cresc la cuptor. Chiar dacă nu au picioruș, te asigur că sunt excelente la gust, crocante la exterior și moi la interior. Practic, se topesc în gură. Și de aceea am și decis să postez rețeta asta pentru că nu e nicio tragedie dacă nici ție nu-ți iese piciorușul. Crede-mă că gustul nu e afectat deloc de asta.

Și, ca de obicei, îmbunătățim rețeta pentru că nouă ne plac lucrurile cât mai sănătoase. Partea proastă la macarons este că au nevoie de destul de mult zahăr ca să crească. Eu am decis să folosesc însă zahăr brun ecologic. Pe lângă faptul că zahărul brun e mai sănătos decât cel obișnuit, va da și o culoare crem foarte frumoasă macarons-urilor. Coloranții alimentari sunt plini de chimicale nesănătoase, așa că nu-ți recomand să apelezi la ei, mai ales că e extrem de simplu să obții niște culori foarte frumoase 100% naturale: cremul e dat de zahărul brun, ciocolatiul se obține adăugând puțină cacao și minunate nuanțe de roz mai intens sau mai pal cu suc de sfeclă proaspăt stors. O să-ți explic mai jos cum să procedezi și o să-ți dau și un pont pentru decojirea ultrarapidă a migdalelor.

Acum, la treabă! Uite care sunt ingredientele de care ai nevoie pentru aproximativ 24 de macarons, adică 48 de bucăți lipite între ele cu cremă. Să prepari reţeta îţi va lua cel mult o oră, cu tot cu rosul unghiilor în fața cuptorului:

3 albușuri (de la ouă cât mai mari, ecologice, ar trebui să aibă cam 100 de grame)

110 grame de migdale crude

190 grame de zahăr brun pudră (pe care o să-l obţii cu ajutorul accesoriului de la mixer pentru tocat sau de măcinat de la blender)

5 linguri de zahăr brun, rase

Un sfert de baton de vanilie sau un vârf de linguriţă de pudră de vanilie

Pentru culoare:

10 grame de cacao

Câteva picături suc de sfeclă roșie crudă, ecologică, vezi pe unde găsești

Mod de preparare:

Decojește și macină migdalele, în doi pași. Pune puţină apă la fiert pe aragaz, atât cât să acopere migdalele și să mai rămână cam un centimetru, doi deasupra. După ce a dat în clocot, aruncă în ea migdalele. Lasă-le pe foc doar până se ridică la suprafață, câteva zeci de secunde. Apoi scurge-le de apă. N-o să-ți vină să crezi cât de ușor e să le dai jos hăinuța. După băiță, e bine să le usuci, deci bagă-le la cuptor într-o tavă acoperită cu hârtie de copt timp de maxim 10 minute. Acum sunt pregătite de măcinat. Și ca să devină cât mai fine, îți recomand să le bagi în accesoriul de măcinat de la mixer împreună cu o lingură de zahăr brun tos (din cele 190 de grame specificate în rețetă). Restul de zahăr macină-l în același accesoriu până devine pudră. Nu o să-ți ia prea mult.

Dacă vrei să obții un crem natural, faci după cum urmează. Bate albușurile spumă, cu un vârf de cuțit de sare. Apoi adaugă vanilia și încorporează treptat câte o lingură din cele cinci de zahăr tos. La final, adaugă în trei etape pudra de migdale cu zahăr pudră. Adaugi o treime din ea și amesteci cu paleta dinspre marginile bolului spre interior, apoi încă o treime și, în fine, încă una. Consistența, la final, ar trebui să fie precum a lavei, adică să curgă de pe paletă, fără să fie foarte lichidă. Culoarea rezultată va fi un frumos crem 100% natural.

Dacă vrei să le colorezi, faci altfel. Împarte compoziția în trei, respectiv bate un albuș cu aproximativ o lingură și un sfert de zahăr brun și adaugă în ea treptat o treime din zahărul pudră amestecat cu migdalele măcinate. Una din cele trei părți o poți lăsa așa cum e pentru a obține macarons crem, ca mai sus. În alta poți adăuga împreună cu mixul de migdale și niște cacao până ajungi la culoarea ciocolatie dorită. Iar în a treia toarnă câteva picături de suc de sfeclă roșie crudă stoarsă cu ajutorul unui storcător. Iar dacă nu ai storcător, o poți rade pe răzătoarea fină și aduna zeama obținută. Culoarea macarons-urilor va fi de un roz pal sau intens în funcție de cât suc de sfeclă adaugi.

În fine, le-ai colorat, acum treci la momentul pregătirii lor pentru coacere. Ca să le dau o formă rotundă, eu am apelat la un pahar mic și un creion cu ajutorul căruia am conturat cercuri pe o hârtie de copt lăsând ca distanță între ele cam 3 centimetri. Hârtia de copt cu cercurile poate fi refolosită și cu altă serie de macarons. Atenție: nu ajunge o singură hârtie, e nevoie de două. Nu le lăsa cu cercurile trasate deasupra pentru că altfel o să ai surpriza ca cercurile să se imprime pe macarons. Se văd la fel de bine și dacă pui hârtia de copt cu cercurile pe dos. Dacă nu ai un poș, cel mai simplu e să iei o pungă groasă de sandvișuri și să-i tai un colț. Umpli punga cu compoziția de macarons și torni pe mijlocul fiecărui cerc aluat. Nu le bagi imediat la cuptor, trebuie să le lași afară până se mai întăresc – cam 15 minute sau mai mult în funcție de umiditatea din încăpere. Le încerci cu un vârf de deget umed și, dacă nu se lipește aluatul de degetul tău, înseamnă că sunt pregătite să le bagi la cuptor.

Preîncălzește între timp cuptorul la 140 de grade Celsius. Eu am pus un rând de macarons în tava de la cuptor și celălalt pe grătarul de la cuptor și am inversat în timpul coacerii poziția lor o singură dată ca să nu se ardă cele de jos. Le lași la cuptor cam 15 minute și ar fi bine să deschizi la două minute după ce le-ai băgat în cuptor ușa acestuia ca să iasă afară din umiditate. Ca să verifici dacă s-au făcut, pipăie cu un deget marginea lor – ar trebui să fie crocante la exterior și moi la interior. Scoate-le din cuptor și lasă-le la răcit. În câteva minute, poți să le desprinzi cu un cuțit cu lama lată sau o paletă metalică.

Cât despre cremă, am testat multe tipuri pentru că majoritatea sunt prea dulci. Nu-ți recomand ciocolată topită decât dacă o folosești pe cea amăruie, altfel vor fi prea leșinătoare la gust. O cremă ultrarapidă poți obține și din cremă de brânză amestecată cu fructe ținute puțin pe foc cu o lingură de zahăr, iar ca să se lege mai repede și să nu-și piardă din calități poți să adaugi puțină pectină – de exemplu zmeura acrișoară și aromată este ideală. Ia gândește-te puțin cum ar fi să umpli niște macarons roz cu cremă de zmeură. Se vor topi în gură, iar gustul lor va fi dulce-acrișor... o minunăție.

O să postez curînd și rețeta de cremă de vanilie pe care am preparat-o, care mi se pare că merge cel mai bine cu macarons pentru că le mai taie din dulceață. În plus, poți adăuga și la ea fructe zdrobite cu o idee de zahăr și puțină pectină sau chiar fructe crude zdrobite pentru o umplutură aromată și proaspătă.