Amenințarea bacteriilor rezistente la antibiotice, avertisment publicat de OMS

Articolul de azi este un semnal de alarmă pentru absolut toată lumea! Subiectul nostru este rezistenţa la antibiotice şi noua generaţie de microbi superrezistenți, pentru care, din păcate, antibioticele cunoscute azi au ajuns să fie doar un desert.

Și nu voi scrie de capul meu, ci voi prelua și comenta pentru tine un articol recent publicat de CNN, pe care îl poţi citi integral aici. Articolul vorbeşte despre aceste noi și periculoase bacterii şi despre ce se va întâmpla dacă nu vor fi găsite remedii, sau antibiotice pe măsură.

Așa că m-am gândit să abordez şi eu pe blog acest subiect al antibioticelor și al rezistenței la antibiotice. De ce se întâmplă, cum s-a ajuns aici? Este un subiect destul de controversat dar şi ameninţător totodată.

Articolul publicat de CNN spune că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a detectat 12 astfel de bacterii rezistente la antibiotice, şi le-a marcat ca “priorităţi”, în nevoia urgentă de a găsi antibioticele care le pot elimina din organismul uman.

Care sunt bacteriile cei mai rezistente la antibiotice?

Iată acum care sunt cele 12 bacterii pe care OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) le-a dezvăluit și publicat, împreună cu antibioticele la care ele sunt rezistente. Trebuie să știi că respectivele antibiotice sunt foarte puternice, și nu sunt cele pe care medicul de familie le prescrie pentru, de exemplu, o otită.

Aceste prime 3 bacterii au fost clasate în topul listei, cu prioritate zero, etichetată drept “CRITICAL”:

• Acinetobacter baumannii - rezistent la carbapenem (cea mai eficientă substanţă descoperită până acum, ce luptă cu bacteriile multi-rezistente);
• Pseudomonas aeruginosa - rezistent la carbapenem;
• Enterobacteriaceae, microb producător de ESBL (microorganisme extrem de rezistente, printre care și E.coli) - rezistent la carbapenem;

Cu prioritate 1, etichetată drept “HIGH”, urmează:

• Enterococcus faecium - rezistent la vancomicină;
• Staphylococcus aureus - rezistent la meticilină, rezistent sau intermediar-rezistent la vancomicină;
• Helicobacter pylori - rezistent la claritromicină;
• Campylobacterspp. - rezistent la fluoroquinolonă;
• Salmonellae - rezistent la fluoroquinolonă;
• Neisseria gonorrhoeae - rezistent la cefalosporine, rezistent la fluoroquinolonă;

Cu prioritate 2, etichetată drept “MEDIUM”, OMS a declarat alte 3 bacterii:

• Streptococcus pneumoniae - ne-susceptibil la penicillină;
• Haemophilus influenzae - rezistent la ampicilină;
• Shigellaspp. - rezistentă la fluoroquinolonă;

Gradul de urgenţă pentru fiecare bacterie în parte a fost determinat pe baza experienţelor trecute, nivelului de rezistenţă observat pe pacienţi, ratelor de mortalitate cauzate de bacterii, prevalenţa lor în comunităţi şi imensa povară pe care o au pentru sistemele de sănătate. Ca să vorbim în cifre, OMS a declarat că “700.000 de oameni mor în fiecare an din cauza acestor bacterii rezistente la antibiotice şi că dacă nu se vor lua măsuri cât mai curând, se estimează că până în anul 2050, ele vor ajunge să omoare 10 milioane de oameni pe an.” Şi, “pentru primele 3 bacterii din top nu există tratament”, a afirmat Dr. Vicky Enne, microbiologist clinic din cadrul UCL (University College of London).

Luând aceste aspecte în considerare, OMS face apel către guverne şi companiile farmaceutice să acorde prioritate dezvoltării de noi medicamente care pot eradica aceşti viruşi, conştienţi fiind că de la crearea unui medicament şi până la apariţia efectivă pe piaţă pot trece chiar şi 10 ani.

Ce este rezistenţa la antibiotice?

Wikipedia, defineşte rezistența la antibiotice ca o “capacitate naturală sau dobândită a unui microorganism de a rezista efectelor unuia sau mai multor antibiotice. Deși această noțiune este folosită și referitor la rezistența naturală, sau capacitatea intrinsecă a unor bacterii de a rezista la anumite antibiotice, de o mai mare importanță clinică și științifică este rezistența dobândită”, spune articolul special creat pe cunoscutul portal informativ.

De ce apare rezistența la antibiotice?

Rezistența la antibiotice a apărut de curând, în ultimii câțiva zeci de ani, pentru că infecţiile au fost tratate din ce în ce mai des cu antibiotice, iar bacteriile luptă în continuare şi devin tot mai puternice, dezvoltând noi tulpini care sunt rezistente la un număr tot mai mare de antibiotice.

Apoi, uite și alte motive pentru care antibioticele devin inofensive și bacteriile super-rezistente:

• Pentru că s-a întâmplat ca ani de zile antibioticele să fie luate după ureche, fie la cea mai mică răceală, fie fără prescripția vreunui medic.
• Pentru că s-a întâmplat ca, în ciuda prescripțiilor de a lua doza corespunzătoare pentru perioada necesară ca antibioticul să omoare bacteria, noi să decidem oprirea tratamentului mai devreme. Asta face ca microbul să trăiască și să devină imun la acel antibiotic. Pentru că odată ce un tratament a fost oprit prematur, dacă bacteria nu fost distrusă, atunci e musai să se continue cu un alt antibiotic. Neplăcut, nu?
• Pentru că sunt mulți medici de familie care prescriu antibiotice fără să fie cazul, bazându-se de multe ori pe experiența lor. Și chiar dacă se întâmplă ca de multe ori să aibă dreptate, asta nu-i absolvă de vina de a le prescrie în puținele cazuri când nu au dreptate. Corect ar fi ca antibioticele să fie prescrise în urma unor analize concludente (chiar și acele banale exudate faringiene și nazale).

Iată câteva numai dintre motivele pentru care bacteriile devin tot mai rezistente. Rezultatul este că ele vor reapare, cu noi tulpini cel mai probabil, și nu vor mai muri cu tratamentul obişnuit. Așa că va trebui să apelezi la un antibiotic și mai puternic.

E bine să ştii că antibioticele nu vindecă răceala, gripa,  infecţiile urechii (altele decât otitele), sinuzitele sau  durerile în gât, nu alungă febra, tusea sau durerea şi sunt  inutile în cazul toxiinfecţiilor alimentare şi alergiilor. Aşa  că, degeaba le iei în cazul ăsta! Și unde mai pui că îți  atacă ficatul și că îți dau peste cap sistemul digestiv,  pentru că un antibiotic nu atacă doar bacteriile nocive, ci  și pe cele bune, din stomac și intestin. De-asta un medic  îți va prescrie și probiotice în timpul tratamentului cu  antibiotic.

Consumăm antibiotice fără să ne dăm seama, din mâncare, știai asta?

De vină pentru aceste fenomen mondial de creştere a rezistenţei la antibiotice mai sunt şi practicile din agricultura şi acvacultura convenţională, care permit folosirea de antibiotice în hrana animalelor şi în tratarea lor. Astfel, alimente precum carnea (pui, vită, pește, porc), lactatele, ouăle, chiar și mierea pot conţine antibiotice. Da, chiar şi mierea poate conţine antibiotice dacă albinele sunt tratate cu antibiotice (practică intens răspândită) sau culturile din preajma stupilor au fost tratate.

Ce putem face pentru a nu mai susține folosirea excesivă a antibioticelor?

• respectăm regulile de igienă obişnuite pentru a evita îmbolnăvirea;
• dacă mergem la medic şi acesta ne spune că nu este neapărat necesar tratamentul cu antibiotic, să nu insistăm să ni se prescrie un astfel de medicament! O răceală sau o gripă se poate trata şi fără a apela la antibiotice pentru că natura ne oferă o sumedenie de tratamente alternative;
• nu luăm după ureche antibioticele pe care le avem prin casă;
• nu luăm antibioticele ce au fost prescrise unei altei persoane şi nici nu le împărțim pe ale noastre cu alți bolnavi, chiar dacă simptomele par asemănătoare! Poate ei nici nu au nevoie de antibiotic;
• Adoptă un stil de viaţă sănătos! Consumă cât mai multe alimente certificate organic Legumele nu sunt tratate cu substanţe dăunătoare, iar animalele sunt crescute de multe ori cum făcea bunica pe timpuri, fără pastile. Aşa că şi alimentele ce provin de la aceste animale vor fi curate şi sănătoase;

Și, ca să închei în aceeași notă - ecologic, organic, bio înseamnă sănătos, curat, fără chimicale periculoase, fără antibiotice și deci fără bacterii ultrarezistente - am descoperit un articol care vorbeşte despre cercetările efectuate în fermele ce au trecut de la creşterea convenţională a animalelor la creşterea conform standardelor certificate ecologic. Iată ce se spune acolo: „încă din prima generaţie de animale crescute bio, s-a observat o scădere imediată şi substanţială a bacteriilor rezistente la antibiotice.” Mai multe poţi citi aici.

Deci, soluţii există! Iar cea mai importantă măsură pe care o putem lua este să salvăm natura de tratamentul și contaminarea inutilă cu antibiotice. Și pe noi!

Om sănătos în natură sănătoasă!

Florrie, pentru Republica BIO

Sursa foto: en.wikipedia.org, pixabay.com

Copyright Republica BIO