Hrana "sănătoasă", azi: păcăliți de etichete, pierduți printre ingrediente...
size: 1024x1024
format: pjpg
responsive_height:
ultra_responsive_height:
min_height:
parallax_type:
height:
scale_perspective:
info-rimage: END
Majoritatea dintre noi știm cât de importantă este alimentația pentru sănătatea noastră. Însă cum determinăm și de unde știm ce înseamnă mai exact hrană sănătoasă? Un articol publicat de CNN spune că atunci când vorbim despre alimente “sănătoase”, mulți dintre noi încurcăm puțin lucrurile. De ce?
Una dintre cauze este etichetarea înșelătoare. Etichetele produselor alimentare ne induc adesea în eroare. Peste tot se face abuz de atribute ca “natural”, ”sănătos”, ”de la țară”, “de producător”, sau sunt folosiți abuziv, la marginea legalității în etichetare chiar și termeni ca ”eco/ecologic”, ”bio” sau ”organic”. Aceștia din urmă sunt sinonime de fapt, și ar trebui să apară doar pe produse certificate ecologic, bio sau organic. Acestea sunt alimente despre care legea spune clar ce trebuie sau nu să conțină, cum să fie cultivate, produse, ambalate, etichetate, etc. Pentru a fi sigur că sunteți păcăliți, căutați ca pe etichetă să vedeți numărul de certificare și simbolul oficial UE "frunza verde" pentru produsele certificate eco, bio sau organic:
O altă cauză este sursa informațiilor care circulă pe internet sau prin diverse alte părți (emisiuni TV, reviste, broșuri, etc). Se întâmplă uneori ca informațiile provenite din aceste surse să fie contradictorii ori confuze, sau neadevărate, mânate de diverse interese economice. Aveți deci grijă ce citiți și verificați-vă informațiile cu surse de încredere.
Studiile spun că nu prea știm ce înseamnă hrană sănătoasă
Conform studiului care stă la baza articolului publicat de CNN, încheiat recent în Statele Unite, majoritatea americanilor (da, vorbim din nou despre ei, pentru că acolo chiar se fac asemenea studii), nu știu exact ce înseamnă o alegere alimentară sănătoasă. Aproximativ 8 din 10 participanți la studiul respectiv au declarat că primesc informații conflictuale în legătură cu alimentele pe care ar trebui să le consume și cele pe care ar trebui să le evite. Ei nu știu exact dacă produsele pe care le cumpără reprezintă cea mai bună alegere sau nu.
Aproape 60% dintre participanții la studiu caută în primul rând produse alimentare cu un conținut ridicat de substanțe nutritive sănătoase, iar puțin peste 50% produse fără chimicale, conservanți sau aditivi. Factori precum organic sau nemodificat genetic au apărut mai rar în topul criteriilor lor.
Ce sunt acelea alimente sănătoase?
Pentru majoritatea celor care au răspuns la studiu, și noi credem că majoritatea dintre noi ar răspunde la fel, alimentele sănătoase sunt alimentele cu un conținut ridicat de vitamina C, D ori fibre, sau cerealele integrale. Corect? Dar câți dintre noi știm că grăsimile nesaturate sunt cele sănătoase, pe când cele saturate nu?
Urmează un alt aspect care decide “sănătatea” dintr-un aliment. Din păcate, adesea, majoritatea cumpărătorilor ne ghidăm după preț, apoi gust sau miros, și doar pe locul trei apare și aspectul efectului asupra sănătății al alimentului respectiv, beneficiul lui.
Apoi, așa cum spuneam și la început, termenul de „sănătos”, „nutritiv” sau „hrănitor” apare adesea pe etichetele unor produse ultraprocesate, care nu au niciun beneficiu real pentru sănătate. Ba dimpotrivă, poate pe lângă unul sau două ingrediente cu câteva beneficii, aceste produse vin cu o mulțime de grăsimi saturate, zahăr rafinat, aditivi sau chimicale care per ansamblul rețetei fac mai mult rău celor care le consumă.
Un alt studiu, european de data aceasta, publicat în 2015, dezvăluie că 47% dintre cei intervievați erau supraponderali sau sufereau de obezitate. Cele de mai sus pot fi doar câteva dintre motivele pentru care un mare număr din ce în ce mai mare de persoane prezintă obezitate, și nu doar în America. Obezitatea nu se datorează faptului că organismul nostru este hrănit în exces, ci că este alimentat, dar nu și cu substanțele nutritive de care are nevoie.
Atunci când mâncăm o cutie de bomboane, simțim la scurt timp nevoia de a mânca din nou. Aceasta se întâmplă deoarece creierul nostru știe, chiar dacă la nivel inconștient, că organismul nu a primit ceea ce îi trebuia. Dacă am fi mâncat de exemplu o porție de somon cu garnitură de legume, organismul și-ar fi primit nutrienții necesari și nu ni s-ar mai fi făcut atât de repede foame din nou. Ca să nu mai vorbim despre zahărul din acele bomboane și cât rău face.
Etichetele de pe produsele alimentare pot fi înșelătoare
După cum spuneam mai sus, etichetele ne induc adesea în eroare. Nu doar termenul de „sănătos”, ci și cel de „natural” este folosit cu mare ușurință, chiar și pentru produsele care nu conțin aproape deloc substanțe naturale.
În 2016, în SUA, a fost lansată o campanie publică pentru a redefini ce înseamnă termenul de „sănătos” atunci când este folosit pe etichetele produselor alimentare. Astfel, pentru ca un aliment să fie etichetat drept sănătos, trebuie să aibă un conținut redus de grăsimi totale și grăsimi saturate, de sodiu și de colesterol și să conțină cel puțin 10% din necesarul zilnic de vitamine, fibre și alte substanțe nutritive. Urmează Europa? Sau noi putem sta liniștiți, câtă vreme încă mai credem că așa numitele diete minune, cum este cea meditaraneană, ne vor ridica în topurile “sănătoase” ale lumii?
America face deci un pas înainte și relgementează etichetarea produselor care pot fi denumite sănătoase. Acesta este un pas înainte și ar trebui aplicat cât mai curând și în Uniunea Europeană pentru a preveni comercializarea unor produse ultraprocesate și, adesea, chiar periculoase pentru organism sub titulatura de „sănătoase”.
Un alt pas înainte îl face lumea întreagă, câtă vreme se vorbește din ce în ce mai des despre agricultură sau culturi organice, iar lumea caută din ce în ce mai mult produsele etichetate drept organice, bio sau eco (spuneam că după legea UE, aceste trei cuvinte înseamnă același lucru).
Care sunt cele mai sănătoase alimente pe care le putem cumpăra?
Cele mai sigure alimente din punct de vedere al beneficiilor asupra organismului le reprezintă alimentele organice. De ce? Deoarece acestea fie provin din culturi organice, fie conțin ingrediente organice. Asta înseamnă, conform legilor, că sunt nemodificate genetic, netratate cu pesticide sau cu hormoni de creștere și că nu conțin aditivi, conservanți sau coloranți artificiali, chimici. În plus, alimentele organice sunt supuse unor riguroase controale de calitate pentru a se verifica dacă tot ceea ce este trecut pe etichetă corespunde realității.
Totuși, fiindcă vorbim despre sănătate și alimente sănătoase, o atenționare se cuvine. Sigur că făina albă sau zahărul, ori cartofii prăjiți, indiferent că sunt organice sau nu, nu aduc multe beneficii organismului. Ca și în cazul produselor care nu sunt organice, este important să facem o selecție și să alegem produse care au un conținut ridicat de nutrienți, vitamine,minerale, fibre, substanțe nutritive și antioxidanți. Aceasta înseamnă că e mai indicat să achiziționăm făină integrală decât făină albă, sirop de agave, de arțar sau stevie în loc de zahăr alb rafinat, etc.
Este important să ne informăm și să facem alegeri în cunoștință de cauză, deoarece atât beneficiile, cât și riscurile pentru sănătate pe care le aduce alimentația sunt majore.
Să fim sănătoși!
Ruxi, pentru Republica BIO
Surse:
http://edition.cnn.com/2017/05/16/health/healthy-foods-confusion-study/index.html
http://www.foodinsight.org/2017-food-and-health-survey
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25091048
Copyright Republica BIO
TAG-uri: