Putem avea analize de sânge aparent normale și, totuși, un deficit de vitamina B12 care ne afectează sistemul nervos?

Răspunsul este da. Acesta este unul dintre motivele pentru care deficitul de vitamina B12 poate rămâne neidentificat, chiar și atunci când organismul începe să ne transmită semnale.

Ne putem confrunta cu oboseală persistentă, furnicături în mâini și picioare, dificultăți de concentrare sau senzația că memoria nu ne mai ajută ca înainte. Uneori, punem aceste manifestări pe seama stresului, a somnului insuficient sau a ritmului aglomerat în care trăim.Și este firesc să căutăm mai întâi explicațiile cele mai apropiate de viața noastră de zi cu zi.

Dar ce facem atunci când simptomele persistă, iar hemograma și feritina sunt în limite normale?

Un aspect important, evidențiat și de ghidul clinic NICE din 2024, este că deficitul de vitamina B12 nu trebuie exclus doar pentru că nu avem anemie sau globule roșii mărite.

Asta nu înseamnă că orice episod de oboseală sau orice furnicătură indică un deficit. Înseamnă, însă, că avem nevoie să privim simptomele, analizele și factorii de risc împreună, nu separat.

În continuare, explorăm rolul vitaminei B12 în organism, cauzele deficitului, manifestările care pot apărea chiar și fără anemie și analizele care ne ajută să înțelegem mai bine ce se întâmplă.

Ce este vitamina B12 și de ce este esențială pentru organism?

Vitamina B12, cunoscută și sub denumirea de cobalamină, este o vitamină hidrosolubilă de care organismul nostru are nevoie pentru procese biologice esențiale.

Participă la formarea normală a globulelor roșii, sinteza ADN-ului, metabolismul anumitor aminoacizi și menținerea funcționării normale a sistemului nervos.

Un rol deosebit de important îl are în procesele necesare menținerii mielinei, învelișul protector al fibrelor nervoase. Mielina contribuie la transmiterea eficientă a impulsurilor nervoase, iar afectarea ei poate avea consecințe asupra sensibilității, coordonării și mersului.

Vitamina B12 funcționează și ca un cofactor pentru două enzime esențiale, metionin-sintaza și metilmalonil-CoA mutaza. Atunci când aportul sau absorbția sunt insuficiente, aceste procese metabolice pot fi perturbate.

De aceea, deficitul de vitamina B12 nu este doar o problemă legată de anemie, ci poate avea implicații hematologice, neurologice și cognitive.

De câtă vitamina B12 avem nevoie zilnic?

Conform recomandărilor National Institutes of Health (NIH), necesarul zilnic de vitamina B12 este:

• 2,4 micrograme pentru adulți
• 2,6 micrograme în timpul sarcinii
• 2,8 micrograme în perioada alăptării

Aceste valori reprezintă necesarul nutrițional zilnic, nu dozele necesare pentru corectarea unui deficit deja instalat.

Este important să facem această diferență: atunci când există un deficit confirmat, tratamentul poate necesita doze mult mai mari, stabilite în funcție de cauză, simptome și capacitatea organismului de a absorbi vitamina.

Deficit de vitamina B12 cu hemograma normală: este posibil?

Da și este una dintre cele mai importante informații pe care merită să le cunoaștem.

Asociem adesea deficitul de vitamina B12 cu anemia megaloblastică, o afecțiune în care producerea normală a globulelor roșii este perturbată, iar acestea pot deveni mai mari decât în mod obișnuit. Totuși, manifestările neurologice ale deficitului de B12 nu apar obligatoriu în același timp cu anemia.

Ghidul NICE NG239, publicat în 2024, precizează explicit că absența anemiei sau a macrocitozei nu este suficientă pentru excluderea deficitului de vitamina B12.

Cu alte cuvinte, putem avea hemoglobină normală și totuși un deficit de B12 care necesită investigații și tratament.

Această distincție este importantă mai ales atunci când apar simptome precum amorțelile, furnicăturile, tulburările de echilibru sau dificultățile cognitive.

Ce ne arată cercetările clinice?

Manifestările neurologice fără anemie sunt descrise în literatura medicală de mai multe decenii.

Un studiu clinic publicat de Lindenbaum și colaboratorii în The New England Journal of Medicine a documentat pacienți cu manifestări neuropsihiatrice asociate deficitului de vitamina B12, în absența anemiei sau macrocitozei.

Cercetarea susține o observație importantă: modificările hematologice și cele neurologice nu evoluează întotdeauna în paralel. Pentru noi, această informație are o implicație practică, atunci când simptomele persistă, o hemogramă normală nu ar trebui să fie singurul criteriu pe baza căruia excludem un deficit de vitamina B12.

În același timp, nu putem stabili diagnosticul doar din simptome și avem nevoie de evaluare clinică și de analize adecvate.

Simptomele deficitului de vitamina B12: ce semnale putem observa?

Manifestările deficitului de vitamina B12 pot fi variate. Unele sunt nespecifice și pot apărea în numeroase alte afecțiuni, în timp ce altele ridică o suspiciune mai clară de afectare neurologică.

imagine generată cu AI

1. Oboseală persistentă și senzație de slăbiciune

Oboseala este unul dintre simptomele frecvent asociate deficitului de vitamina B12, mai ales atunci când acesta determină anemie.

Putem observa o scădere a toleranței la efort, slăbiciune, paloare, amețeli, palpitații sau dificultăți de respirație la activități care înainte ni se păreau ușoare.

Totuși, oboseala nu este specifică deficitului de B12. Poate avea cauze multiple, de la lipsa somnului și deficitul de fier până la tulburări tiroidiene sau alte probleme medicale.

De aceea, este important să nu presupunem automat că avem nevoie de suplimente cu vitamina B12 doar pentru că ne simțim obosiți.

2. Furnicături și amorțeli în mâini sau picioare

Furnicăturile, amorțelile și modificările sensibilității pot apărea atunci când deficitul de vitamina B12 afectează sistemul nervos periferic.

Uneori, putem simți o senzație de arsură, o sensibilitate diminuată sau dificultăți în perceperea poziției membrelor.

În forme mai avansate, pot apărea instabilitate la mers, probleme de coordonare și tulburări de echilibru.

Aceste manifestări merită evaluate medical, deoarece afectarea neurologică prelungită poate deveni doar parțial reversibilă.

3. Dificultăți de concentrare și probleme de memorie

Unele persoane cu deficit de vitamina B12 prezintă manifestări cognitive sau neuropsihiatrice, inclusiv dificultăți de concentrare, modificări ale memoriei, iritabilitate și schimbări ale dispoziției.

Putem descrie uneori această experiență ca pe o „ceață mentală”: ne este mai greu să ne concentrăm, uităm informații sau simțim că gândirea este mai lentă.

Este important, însă, să interpretăm corect dovezile.

Deficitul de vitamina B12 poate contribui la anumite manifestări cognitive, dar asta nu înseamnă că suplimentarea cu B12 îmbunătățește automat memoria sau concentrarea persoanelor care nu au deficit.

Studiile randomizate și revizuirile sistematice nu susțin utilizarea de rutină a vitaminei B12 pentru îmbunătățirea funcției cognitive la persoanele fără deficit documentat.

4. Modificări ale limbii și mucoasei bucale

Deficitul de vitamina B12 poate fi asociat cu glosită, adică inflamarea limbii.

Putem observa o limbă roșie, netedă sau dureroasă, uneori însoțită de disconfort oral, ulcerații sau modificări ale gustului.

Nici aceste semne nu sunt specifice exclusiv deficitului de B12, dar pot contribui la evaluarea clinică.

5. Manifestări digestive

În unele cazuri, deficitul poate fi însoțit de reducerea apetitului, greață, diaree sau scădere în greutate.

Aceste simptome pot avea și alte explicații, inclusiv afecțiuni digestive care interferează cu absorbția vitaminei B12.

De aceea, identificarea cauzei este la fel de importantă ca identificarea deficitului.

Feritina normală exclude deficitul de vitamina B12?

Nu. Feritina normală nu exclude deficitul de vitamina B12, deoarece cele două analize evaluează aspecte diferite ale metabolismului nostru.

Feritina este utilizată în principal pentru aprecierea rezervelor de fier, în timp ce vitamina B12 este necesară pentru procese metabolice distincte, inclusiv formarea globulelor roșii și funcționarea sistemului nervos.

Prin urmare, putem avea simultan:

• feritină în intervalul de referință
• hemoglobină normală
• un nivel insuficient de vitamina B12

O feritină normală nu reprezintă o dovadă că avem suficientă vitamina B12. Mai mult, interpretarea feritinei trebuie făcută în context, deoarece aceasta poate crește și în prezența inflamației.

De ce apare deficitul de vitamina B12?

Un aspect important este că deficitul de vitamina B12 nu apare exclusiv atunci când consumăm prea puține alimente care o conțin,ci putem avea un aport alimentar adecvat, dar o absorbție insuficientă.

Alimentația vegană sau restrictivă

Vitamina B12 se găsește în mod natural în principal în alimentele de origine animală: pește, fructe de mare, carne, ouă și produse lactate.

În alimentația exclusiv vegetală, sursele sigure de vitamina B12 sunt alimentele fortificate și suplimentele adecvate.

Nu ne putem baza pe spirulină, alimente fermentate sau alte produse vegetale nefortificate pentru a asigura un aport constant de vitamina B12 biodisponibilă.

Dacă urmăm o alimentație vegană, este important să avem o strategie regulată și verificabilă pentru aportul acestei vitamine.

Vârsta înaintată

Odată cu înaintarea în vârstă, anumite modificări gastrice pot reduce capacitatea organismului de a elibera vitamina B12 din alimente.

Gastrita atrofică și alte afecțiuni digestive pot contribui la scăderea absorbției.

Asta nu înseamnă că toate persoanele în vârstă au deficit, ci că riscul trebuie evaluat în contextul simptomelor și al istoricului medical.

Tratamentul cu metformin

Metforminul, utilizat frecvent în diabetul zaharat de tip 2, este asociat cu reducerea nivelurilor de vitamina B12 la o parte dintre persoanele care îl folosesc pe termen lung.

Un studiu randomizat, controlat cu placebo, publicat în BMJ în 2010, a identificat o reducere semnificativă a concentrațiilor de vitamina B12 la persoanele tratate cu metformin comparativ cu grupul placebo.

Acest rezultat susține importanța evaluării vitaminei B12 în anumite situații clinice, mai ales atunci când apar anemie sau simptome neurologice.

Nu întrerupem însă metforminul din proprie inițiativă. Discutăm cu medicul despre monitorizare și despre corectarea unui eventual deficit.

Medicamentele care reduc aciditatea gastrică

Inhibitorii pompei de protoni și antagoniștii receptorilor H2 pot influența absorbția vitaminei B12 din alimente.

Asocierea este relevantă mai ales în cazul utilizării îndelungate, deși nu toate persoanele care folosesc aceste medicamente dezvoltă deficit.

Afecțiunile digestive și intervențiile chirurgicale

Absorbția vitaminei B12 este un proces complex, care depinde inclusiv de factorul intrinsec produs la nivelul stomacului și de integritatea ileonului terminal, porțiunea intestinului subțire unde are loc absorbția.

Deficitul poate apărea în contextul gastritei autoimune, anemiei pernicioase, bolii Crohn, bolii celiace, intervențiilor bariatrice, gastrectomiei sau rezecției ileonului terminal.

În aceste situații, este posibil să avem nevoie de monitorizare și tratament pe termen lung.

Ce analize ne ajută să identificăm deficitul de vitamina B12?

Nu există un singur test perfect pentru toate situațiile.

Consensul internațional publicat în 2024 privind diagnosticul și tratamentul deficitului de vitamina B12 subliniază importanța corelării manifestărilor clinice cu analizele de laborator și, atunci când este necesar, cu markerii metabolici.

o   Vitamina B12 serică

Dozarea vitaminei B12 totale este una dintre principalele investigații inițiale.

O valoare clar scăzută susține diagnosticul, dar valorile aflate într-o zonă de incertitudine pot necesita investigații suplimentare.

Intervalele și pragurile de interpretare depind de metoda laboratorului și de contextul clinic.

o   Holotranscobalamina sau vitamina B12 activă

Holotranscobalamina reprezintă fracțiunea vitaminei B12 legată de transcobalamină, disponibilă pentru captarea de către celule.

Poate fi utilizată ca test inițial sau în anumite situații diagnostice, în funcție de disponibilitate și de recomandările medicale.

o   Acidul metilmalonic (MMA)

Acidul metilmalonic este un marker metabolic care poate crește atunci când vitamina B12 nu este disponibilă în cantitate suficientă pentru anumite reacții celulare.

Este deosebit de util în cazurile în care rezultatele inițiale sunt neconcludente.

Trebuie însă să ținem cont de faptul că funcția renală redusă poate determina creșterea MMA independent de deficitul de vitamina B12.

o   Homocisteina

Homocisteina poate fi crescută în deficitul de vitamina B12, dar și în deficitul de folat sau vitamina B6 și în alte situații medicale.

Prin urmare, nu este un marker specific și nu ar trebui interpretată izolat.

o   Hemograma și profilul de fier

Hemograma ne ajută să identificăm anemia și anumite modificări ale globulelor roșii.

Feritina și celelalte investigații ale metabolismului fierului pot fi utile pentru identificarea unui deficit de fier asociat.

În funcție de situație, medicul poate recomanda și folatul, funcția renală sau investigații pentru identificarea unei cauze de malabsorbție.

Ideea importantă este că nu avem nevoie de toate aceste analize în mod automat. Avem nevoie de investigațiile potrivite pentru simptomele și factorii noștri de risc.

Când este recomandat să verificăm vitamina B12?

Nu există o recomandare universală ca fiecare adult sănătos să își testeze anual vitamina B12, totuși, ghidul NICE recomandă luarea în considerare a testării atunci când există semne sau simptome sugestive asociate cu factori de risc.

Este util să discutăm cu medicul despre evaluarea vitaminei B12 atunci când:

• urmăm o alimentație vegană fără o sursă sigură de B12
• avem furnicături, amorțeli sau tulburări de echilibru
• prezentăm anemie sau macrocitoză
• utilizăm metformin pe termen lung și avem factori de risc sau simptome sugestive
• folosim îndelung medicamente care reduc aciditatea gastrică
• avem gastrită autoimună sau alte afecțiuni care afectează absorbția
• am trecut prin chirurgie bariatrică sau intervenții digestive
• avem simptome neurologice ori cognitive persistente, fără o explicație clară.

În prezența simptomelor neurologice progresive, evaluarea medicală nu ar trebui amânată.

Vitamina B12 orală sau injectabilă: ce tratament este mai eficient?

Tratamentul deficitului de vitamina B12 depinde de cauză, severitate, manifestări clinice și capacitatea organismului de absorbție.

Putem utiliza vitamina B12 administrată oral sau intramuscular, iar în anumite situații sunt disponibile și preparate sublinguale.

Când poate fi eficientă administrarea orală?

Dozele orale mari pot corecta deficitul în numeroase situații, inclusiv printr-un mecanism de absorbție pasivă care nu depinde în totalitate de factorul intrinsec.

O revizuire Cochrane din 2018 a evaluat studiile randomizate care au comparat administrarea orală cu cea intramusculară.

Rezultatele au sugerat că dozele orale mari pot obține concentrații serice comparabile cu tratamentul injectabil în anumite contexte, însă certitudinea dovezilor a fost limitată, iar studiile au avut dimensiuni și perioade de urmărire relativ reduse.

Prin urmare, nu putem concluziona că administrarea orală este întotdeauna echivalentă cu cea injectabilă, indiferent de cauză sau severitate.

Când sunt necesare injecțiile cu vitamina B12?

Tratamentul intramuscular este recomandat în mod special în anumite situații de malabsorbție ireversibilă, inclusiv gastrita autoimună, gastrectomia totală sau rezecția completă a ileonului terminal, conform ghidului NICE.

Poate fi preferat și atunci când există manifestări neurologice importante, risc de deteriorare rapidă sau dificultăți în administrarea tratamentului oral.

În unele dintre aceste situații, tratamentul poate fi necesar pe termen lung sau pe viață.

Un lucru este esențial: atunci când suspectăm un deficit de vitamina B12 cu afectare neurologică semnificativă, tratamentul nu trebuie întârziat inutil, deoarece recuperarea poate fi incompletă dacă afectarea persistă.

Schema și calea de administrare trebuie stabilite medical.

Cum putem preveni deficitul de vitamina B12?

Prevenția începe cu identificarea factorilor care ne pot influența aportul sau absorbția vitaminei.

Dacă avem o alimentație omnivoră, putem obține vitamina B12 din pește, carne, ouă și lactate, în cadrul unei diete variate.

Dacă urmăm o alimentație vegană, avem nevoie de surse sigure, precum alimentele fortificate și suplimentele corespunzătoare.

Dacă utilizăm metformin sau tratamente de lungă durată care reduc aciditatea gastrică, discutăm cu medicul despre necesitatea monitorizării.

Iar dacă avem o afecțiune digestivă care influențează absorbția, este important să urmăm un plan individualizat de evaluare și tratament.

Nu este necesar să administrăm preventiv doze mari de vitamina B12 în orice situație. Prevenția eficientă înseamnă să ne cunoaștem riscurile și să alegem intervențiile potrivite.

Întrebări frecvente despre deficitul de vitamina B12

Putem avea deficit de vitamina B12 dacă feritina este normală?

Da. Feritina reflectă în principal rezervele de fier și nu măsoară vitamina B12. Putem avea feritină normală și deficit de vitamina B12, deoarece sunt doi nutrienți diferiți.

Putem avea vitamina B12 scăzută fără anemie?

Da. Deficitul de vitamina B12 poate exista fără anemie sau macrocitoză. Manifestările neurologice pot apărea chiar și atunci când hemoglobina este normală.

Ce simptome neurologice poate provoca deficitul de vitamina B12?

Pot apărea furnicături, amorțeli, modificări ale sensibilității, tulburări de echilibru, dificultăți de coordonare și, în anumite situații, manifestări cognitive. Aceste simptome necesită evaluare deoarece pot avea și alte cauze.

Ce analiză este cea mai bună pentru vitamina B12?

Vitamina B12 totală sau holotranscobalamina pot fi utilizate ca teste inițiale. În cazurile neclare, acidul metilmalonic poate ajuta la confirmarea deficitului, în funcție de contextul clinic.

În cât timp se corectează deficitul de vitamina B12?

Răspunsul depinde de severitatea deficitului, cauză și tipul manifestărilor. Unele simptome se pot ameliora în câteva săptămâni, în timp ce recuperarea neurologică poate necesita luni și nu este întotdeauna completă. Monitorizarea medicală este importantă.

Este mai bună vitamina B12 injectabilă decât cea orală?

Nu în toate situațiile. Administrarea orală în doze adecvate poate fi eficientă pentru multe persoane. Tratamentul intramuscular este preferat sau recomandat în anumite forme de malabsorbție și în situații clinice cu risc crescut.

Concluzie: să privim dincolo de o singură analiză

Atunci când vorbim despre deficitul de vitamina B12, poate cea mai importantă idee este că organismul nostru nu funcționează după rezultatul unei singure analize.

Putem avea hemoglobină normală și totuși un deficit de vitamina B12. Putem avea feritină normală, dar o problemă distinctă legată de aportul sau absorbția cobalaminei. Iar unele manifestări neurologice pot apărea înaintea modificărilor hematologice evidente.

În același timp, nu orice oboseală, amorțeală sau dificultate de concentrare înseamnă deficit de vitamina B12.

Tocmai de aceea, avem nevoie de echilibru: să nu ignorăm simptomele persistente, dar nici să nu transformăm suplimentarea într-un răspuns automat la orice disconfort.

Iuliana Stanca, Republica BIO

Copyright Republica BIO

Surse:

1. National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Vitamin B12 deficiency in over 16s: diagnosis and management. NICE Guideline NG239, 2024. https://www.nice.org.uk/guidance/ng239
2. National Institutes of Health, Office of Dietary Supplements. Vitamin B12 – Fact Sheet for Health Professionals. https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminB12-HealthProfessional/
3. Obeid R. și colaboratorii. Diagnosis, Treatment and Long-Term Management of Vitamin B12 Deficiency in Adults: A Delphi Expert Consensus. Journal of Clinical Medicine, 2024. https://doi.org/10.3390/jcm13082176
4. Lindenbaum J. și colaboratorii. Neuropsychiatric disorders caused by cobalamin deficiency in the absence of anemia or macrocytosis. The New England Journal of Medicine, 1988;318:1720–1728. https://doi.org/10.1056/NEJM198806303182604
5. de Jager J. și colaboratorii. Long term treatment with metformin in patients with type 2 diabetes and risk of vitamin B-12 deficiency: randomised placebo controlled trial. BMJ, 2010;340. https://doi.org/10.1136/bmj.c2181
6. Wang H. și colaboratorii. Oral vitamin B12 versus intramuscular vitamin B12 for vitamin B12 deficiency. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2018;3. https://doi.org/10.1002/14651858.CD004655.pub3
7. Langan RC, Goodbred AJ. Vitamin B12 Deficiency: Recognition and Management. American Family Physician, 2017;96(6):384–389. https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2017/0915/p384.html
8. Moore E. și colaboratorii. Cognitive impairment and vitamin B12: a review. International Psychogeriatrics, 2012;24(4):541–556. https://doi.org/10.1017/S1041610211002511
9. O'Leary F, Samman S. Vitamin B12 in health and disease. Nutrients, 2010;2(3):299–316. https://doi.org/10.3390/nu2030299
10. Malouf R, Areosa Sastre A. Vitamin B12 for cognition. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2003;3. https://doi.org/10.1002/14651858.CD004326

Notă editorială: Acest articol are scop informativ și educațional și nu înlocuiește consultația medicală. Simptomele descrise pot avea multiple cauze, iar interpretarea analizelor și alegerea tratamentului trebuie realizate de un profesionist din domeniul sănătății. În prezența manifestărilor neurologice progresive, este important să solicităm evaluare medicală fără întârziere.