Analiză a impactului consumului de cereale modificate genetic (OMG-uri) pe scară largă și ineficiența testelor care permit comercializarea lor

În ultima vreme, se desfășoară o dezbatere aprinsă cu privire la legislația internațională care reglementează capacitatea de a analiza și evita efectele adverse ale alimentelor noi (OMG-uri, chimicale, pesticide, nanoparticule, etc.). Există numeroşi oameni de știință nemulțumiți de modul în care se fac studiile cu privire la riscurile consumului de organisme modificate genetic,  și care consideră că ele nu reflectă realitatea.

Studiul prezentat aici analizează în special datele cercetărilor publicate începând cu 1994, efectuate asupra organismelor modificate genetic și, în special, asupra culturilor de soia și porumb, care reprezintă 83% dintre acestea.

În primul rând, studiile anterioare, care nu au indicat nicio afectare biologică a organismului au fost, în marea lor majoritate, efectuate şi nefăcute publice de către companiile producătoare. Acum, la cel puțin 10 ani de la comercializarea pe scară largă a OMG-urilor, analiza consideră că acesta este un aspect îngrijorător. Practic, instituțiile care ar trebui să ne protejeze sănătatea au permis comercializarea la nivel global a unor produse alimentare cu totul noi, fără a evalua înainte, obiectiv, posibilele pericole la care ne expun prin aprobarea distribuirii pentru cultivare şi consum.

În plus, majoritatea parametrilor urmăriți în aceste studii au fost evaluați după maxim 90 de zile de urmărire, și doar pe o singură generație de mamifere. Trei luni de zile reprezintă o perioadă de timp insuficientă pentru a evalua toxicitatea cronică a unor produse care urmează să fie consumate pe scară largă de milioane de oameni.

Conform studiului, toate OMG-urile analizate au fost modificate astfel încât să conțină pesticide:

  • fie prin creşterea toleranței la ierbicide
  • fie determinându-le să producă ele însele insecticide
  • fie ambele

De obicei, ca şi substanţe chimice, pesticidele sunt testate timp de peste doi ani de zile pe mamifere, pentru a măsura efectele secundare. Mai mult, alte consecinţe necunoscute, directe sau indirecte, ale procesului de modificare genetică nu sunt excluse, şi pot avea noi influenţe asupra metabolismului. O asemena testare extinsă, nu s-a realizat în cazul OMG-urilor analizate, ţinând cont de faptul că ele produc şi contin pesticide.

Printre posibilele consecinţe ale mutațiilor genetice, care pot afecta metabolismul şi care riscă să apară ca urmare a consumului de OMG-uri, sunt modificările greutăţii corporale. Acest aspect este considerat un foarte bun indicator al faptului că există efecte secundare la nivelul organelor interne. Astfel, în studiile analizate, au fost găsiţi  anumiți factori care par să indice afectarea ficatului și a rinichilor, ca urmare a consumului de OMG-uri, într-un procent de 42% și, respectiv, de 32%. Alte organe cum ar fi inima, splina sau celulele sanguine e posibil să fie de asemenea afectate negativ.

Concluzia studiului este că testele impuse de instituțiile care legiferează comercializarea alimentelor sunt complet neadecvate. Este alarmant faptul că aceste studii, posibil subiective, realizate chiar de către producători și limitate la o perioadă de numai trei luni, sunt reanalizate de oameni de ştiinţă, cu concluzii îngrijorătoare, cu posibile riscuri pentru sănătate.

Este inacceptabil ca 500 de milioane de europeni și mai multe miliarde de consumatori de pe tot globul să fie expuși la riscurile cauzate de consumul acestor alimente. Ele sunt intrate prea de curând în alimentaţie prin comparatie cu momentul apariţiei lor în natură, şi fără a avea la bază studii realizate în mod obiectiv și corespunzător, nu poate nimeni să ofere garanția că ele, OMG-urile, nu prezintă cu adevărat niciun risc pentru sănătate.

Studii originale: „Implications of GM-Crop Cultivation at Large Spatial Scales”, „Genetically modified crop consumption at large scale: Possible negative health impacts due to holes in assessment. Overview of the safety studies of GMOs performed on mammals”,

Efectuate de: Gilles-Eric Séralini, Joël Spiroux de Vendomois, Dominique Cellier, Robin Mesnage & Emilie Clair.

Publicate in seria Theorie in der Ökologie 16. Frankfurt, Peter Lang şi din Breckling, B. & Verhoeven, R. (2010).

Studiul poate fi citit în întregime, în format pdf, aici.

 

Copyright Republica BIO

 

Scrie un comentariu
Fii primul care scrie un comentariu