Coşul meu

Mamaliga din gris de porumb, bio, 500g

Mamaliga din gris de porumb, bio, 500g

Produs Ecologic
Avem 5 produse în stoc
Preţ cu TVA inclus

13,01 lei

Info şi comenzi: 0318.253.555
Cumpărat de 628 clienți

Ia-le împreună:

Mamaliga din gris de porumb, bio, 500g
Mamaliga din gris de porumb, bio, 500g
13,01 lei
Gris Integral din Grau Spelta, bio, 500g
8,19 lei
Preţ pachet:
21,20 lei
Pune-le în coş

Descriere

Descriere

• Este bogat in nutrienti si aduce multe beneficii sanatatii.

• Are foarte multe fibre acoperind cam 19% din necesarul zilnic al unei persoane.

• Contine amidon si vitamina B1, o cupa de malai avand cam 24% din necesarul zilnic, dar si vitamina B5.

• Este prezenta si beta-criptoxantina, un carotenoid cu proprietati antioxidante puternice, care se gaseste si in portocale, papaya, ardei grasi sau mandarine.

• Contine si o fitochimicala numita luteina, vitamina C si E.

Proprietati

• In ceea ce priveste mineralele, consumul de malai iti ofera fier, potasiu, fosfor, magneziu, zinc, cupru si mangan.

• Fibrele prezente in compozitie ajuta sa previi constipatia si cancerul colorectal.

• Tiamina imbunatateste memoria, functiile cognitive si sanatatea nervoasa, iti da energie si metabolismul iti functioneaza in parametri normali.

• Fosforul mentine o crestere normala, o buna functionare a rinichilor si oase puternice.

• Magneziul face ca bataile inimii sa fie reglate.

• Ajuta la scaderea colesterolului si protejeaza impotriva bolilor cardiace, diabet si hipertensiune.

Continut

• O punga contine 500 de grame de mamaliga din gris de porumb, produs certificat ecologic.

Consum

• Se poate consuma sub forma de mamaliga, ca garnitura la diverse preparate culinare, sau ca adaos in diverse produse de patiserie.

vezi descrierea

Comentarii

Ce cred alţii:

vezi comentariile

Întrebuinţări şi/sau reţete

OMG, ce-a păţit porumbul?!

 

...OMG, a fost modificat genetic!

Vreau să ating acum un subiect fierbinte: culturile de porumb modificat genetic. Acum, pentru că Parlamentul European a luat decizia de a lăsa ţările membre UE să hotărască dacă vor să cultive sau nu porumb ori soia rezistente la secetă sau mucegai. În România, autorităţile încă nu au ajuns la un acord cu fermierii privind aceste culturi. Subiectul este controversat, pentru că multe organizaţii vorbesc despre pericolul pe care îl prezintă aceste produse pentru sănătatea oamenilor. Poate e puţin cam târziu, pentru că deja există culturi de porumb modificat genetic în România.

Ce este porumbul de tip OMG?

Ce sunt organismele modificate genetic (OMG)? Păi sunt organisme la care ADN-ul a fost modificat prin tehnologii de recombinare, în laboratoare, obținându-se soiuri care nu au existat în mod natural. Primele plante modificate genetic au apărut în anii '90 și au fost: soia, porumbul, bumbacul și rapița.

Genele folosite pentru modificarea ADN-ului sunt selectate de la aceleași specii sau de la specii diferite. Prin modificare genetică se obține rezistența la atacul insectelor.

Cum?

Prin încorporarea în plantă a unor gene care determină producția unei toxine cu rol de insecticid.

Sau, planta devine rezistentă la infecțiile virale, prin încorporarea unor gene de la anumite virusuri care provoacă boli ale plantelor.

Ori, prin introducerea de gene de la bacterii care rezistă la unele ierbicide. Astfel, plantele dezvoltă toleranţă la acele ierbicide, astfel încât ierbicidele respective să ucidă doar buruienile din jurul ei.

În plus, cireaşa de pe tort este că se obţin ştiuleţi de porumb cu mult mai multe boabe! Un avantaj, nu?

OMG, înseamnă  că au fost create specii de plante, nu doar de porumb, care sunt rezistente la mai multe tipuri de ierbicide, care îşi produc propriile insecticide şi dau randament mare. Pare SF? Vă asigur că nu este!

Ele au devenit imediat foarte populare în rândul agricultorilor care ajungeau să  economisească timp şi bani, prin faptul că nu mai depuneau atâtea eforturi ca să-și protejeze culturile de dăunători şi deci nu le mai pierdeau. Totodotă, le creștea şi producția.

Aşa se face că milioane de hectare de teren din întreaga lume sunt cultivate cu OMG.  Principalii producători de porumb din OMG sunt SUA, Argentina, Canada, Brazilia și China, adică 96% din producția globală.

Partizanii OMG susțin că biotehnologia este benefică deoarece recoltele obținute sunt mai mari, se reduce consumul de ierbicide și pesticide și, în plus, această tehnologie va permite în timp producția de cereale și în soluri sărăcite, scăpând omenirea de spectrul foamei.

De ce este periculos porumbul modificat genetic?

Tot mai multe voci se ridică acum împotriva acestor culturi o dată cu apariția a din ce în ce mai multe studii indepedente care arată că OMG-urile pot fi extrem de periculoase pentru sănătate: afectează sistemul endocrin, sistemul reproducător, rinichii, ficatul, splina, duc la risc sporit de cancer, etc. Copiii sunt cei mai expuşi.

Culturile modificate genetic au efecte negative și asupra ecosistemului, după cum dovedesc numeroase studii, deoarece permit agricultorilor să folosească pesticide extrem de toxice și de puternice care se degradează foarte greu, persistând un timp îndelungat în ape, aer și pământ.

O altă problemă o constituie și faptul că ele sunt foarte greu de ținut sub control. Vântul și albinele nu au de unde să știe care porumb e modificat genetic și care nu. Fenomenul de polenizare încrucișată, în urma căruia genele dintr-un OMG ajung și în ADN-ul porumbului tradițional se produce foarte ușor și face ca dispariția speciilor de porumb arhaice, nemodificate genetic să se întâmple chiar acum. De fapt, America este principalul importator de porumb cultivat certificat ecologic, deoarece, din cauză că peste 85% din producția ei de porumb este modificată genetic, e aproape imposibil să se cultive acolo porumb organic care să nu sufere modificări genetice prin contaminare.

Şi în România?

Dacă în alte țări se stabilesc distanțe mari între culturi, de exemplu cinci kilometri, pentru a împiedica fenomenul de contaminare, în România distanța e de numai 200 de metri!

1.000 de hectare de porumb modificat genetic au fost cultivate în 2009 în Insula Mare a Brăilei. Județele Brăila, Călărași, Arad, Teleorman și Giurgiu sunt în topul zonelor în care se cultivă OMG.

O parte din culturile de OMG din România merge la export, dar o altă parte ajunge sub formă de furaje la animalele crescute aici: vaci, pui, porci, etc. În magazine ajung ouăle, carnea și laptele provenite de la animalele astfel hrănite. Întrucat produsele nu sunt etichetate ca atare, deoarece legislația Uniunii Europene nu cere acest lucru pentru produsele derivate, consumatorul nu știe ce cumpără.

Cum putem evita porumbul modificat genetic?

E foarte dificil, prin urmare, să cumpărăm produse alimentare care să nu fi fost modificate genetic, măcar în mod secundar. Până și banalii pufuleți pot fi preparaţi din porumb modificat genetic. Eu cumpăr doar din cei pe care se specifică în mod expres pe ambalaj că au fost produși din porumb nemodificat genetic. Dar cea mai sigură modalitate de a evita porumbul de tip OMG este de a cumpăra bio: porumb, alimente cu ingrediente din porumb (amidon, sirop, etc.) Din nou, ajutorul vine din produsele bio, certificate. Legile UE pentru agricultură organică interzic folosirea OMG chiar şi ca furaje pentru animale.

Câteva sugestii de produse bio cu şi din porumb normal, curat şi sănătos, găsiţi mai jos.

Ruxi, Republica BIO

 

Am folosit în special aceste surse pentru materialul de mai sus:      

Genetically Modified Foods: Breeding Uncertainty
A Comparison of the Effects of Three GM Corn Varieties on Mammalian Health
Herbicide Tolerant Crops
Citiți neapărat și articolul de mai jos:
Porumbul modificat genetic (MONSANTO)este toxic pentru organele interne. El este cultivat si in Romania cu sustinerea Guvernului

 

Copyright Republica BIO

vezi