Coşul meu

Pasta de dinti pentru gingii sensibile Cattier Eridene, bio, 75 ml

Pasta de dinti pentru gingii sensibile Cattier Eridene, bio, 75 ml

Produs Ecologic

27,84 lei

Preţ cu TVA inclus
Ultimul produs !!!
Cumpărat de 134 clienți
Info şi comenzi: 0318.253.555

Descriere

Descriere

• Pasta de dinti bio Eridene Gingii sensibile albeste dintii si ajuta la calmarea gingiilor inflamate.

• Curata dintii fara a afecta smaltul si combate colorarea (ingalbenirea) lor.

• Datorita fluorului activ si pH-ului neutru limiteaza raspandirea bacteriilor.

Proprietati

• Extractul de salvadora persica ajuta la refacerea gingiei si la eliminarea tartrului si a placii dentare datorita actiunii sale proteolitice.

• Uleiul esential de lamaie actioneaza impotriva placii dentare si se recomanda in special in cazul sangerarilor gingivale.

• Uleiul esential de menta este recunoscut pentru proprietatile sale antiseptice.

Continut

• Un tub contine 75 ml de pasta de dinti Eridene Gingii sensibile, produs certificat ecologic Ecocert.

• Ingrediente: Sorbitol, Aqua, Silica, Mentha Piperita Extract*, Glycerin, Calcium Carbonate, Carrageenan, Titanium Dioxide, Sodium Lauryl Sulfate, Sodium Monofluorophosphate, Benzyl Alcohol, Mentha Piperita Oil*, Citrus Limon Peel Oil*, Sodium Chloride, Sodium Benzoate, Juglans Regia, Bromelain, Papain, Maltodextrin, Citric Acid, Limonene, *agricultura ecologica.

• 98,3% din ingrediente sunt naturale sau de origine naturala; 15% din totalul ingredientelor provenind din agricultura ecologica.

Utilizare

• Se recomanda spalarea dintilor dupa fiecare masa.

• Dintii se periaza cu blandete timp de 2 minute dinspre gingie spre varful dintilor.

• Va recomandam sa folositi o periuta de dinti moale.

vezi descrierea

Comentarii - Scrie şi tu un comentariu

vezi comentariile

Alte reţete şi întrebuinţări

Tu îţi otrăveşti copilul la fiecare spălare pe dinţi?

Pentru sănătatea danturii, dinţii trebuie periaţi zilnic, după fiecare masă.

De cel puţin două ori pe zi. Asta spune medicul stomatolog şi la fel spun si producătorii de paste de dinţi. Ce nu spune nici unul, nici ceilalţi, este că în unele dintre sortimentele de pastă de dinţi se ascund substanţe chimice periculoase. Care au fost prezentate ca antibacteriene, deci ar trebui să facă bine. Cât de bine fac, însă, este, iarăşi, o poveste care nu are un final fericit.

Triclosanul, un pesticid care "îmbunătăţeşte" pasta de dinţi. De unde vine el şi, de ce?

Triclosanul este un tip de pesticid (este produs în principal de BASF SE, mare producător de astfel de substanţe) care începe să fie folosit prin anii ’70 ca săpun anti-microbian, de medicii chirurgi , înainte de a intra în operaţii. Apoi, industria chimică începe să-l introducă în săpunuri, şampoane, deodorante, pastă de dinţi, apă de gură. Apare şi în instrumente de bucătărie, jucării, îmbrăcăminte, saci de gunoi. În pasta de dinţi, triclosanul a fost introdus pentru proprietăţile lui anti-bacteriene, de luptă împotriva gingivitei.

Multe întrebuinţări pentru substanţa asta minune, nu?

Triclosanul este un anti-bacterian la fel de „eficient” ca şi săpunul normal.

FDA (Food and drug Administration) organismul de certificare al siguranţei pentru produsele alimentare şi medicamente al guvernului american, spune că nu a găsit  suficiente dovezi că triclosanul este periculos pentru sănătate. Tot FDA spune, în acelaşi timp, conform studiilor facute, că săpunurile şi gelurile de duş anti-bacteriene care conţin triclosan nu sunt cu nimic mai anti-bacteriene decât cele care nu-l conţin!  Acest lucru a convins mulţi producători să renunţe la a-l mai folosi. Dar nu toţi, şi nu din toate produsele. În anumite paste de dinţi a rămas…

Sunt studii care arată că triclosanul este asociat cu dereglările hormonale şi cu riscul apariţiei cancerului de sân.

Producătorul spune că pasta de dinţi cu triclosan este sigură, şi a făcut cercetări care să-i susţină aprobarea pentru producţie. Organismul aprobator (FDA) le-a luat de bune şi a aprobat consumul ei. Asta, în ciuda faptului că studiile respective arată că triclosanul este responsabil pentru malformaţii ale oaselor la rozatoarele pe care a fost  testat. Mai mult, afectează funcţionarea sistemului edocrin şi deci produce dereglări hormonale.

Dar studiile sunt făcute pe animale. Şi, pentru că asupra omului acţionează atât de multe alte substanţe din mediu şi din alimentaţie, concluziile studiilor nu sunt suficient de relevante pentru ca triclosanul să fie interzis.

Bineînţeles  că studiile se fac pe animale. Păi cine să-şi asume riscul de a fi cobai pentru substanţe despre care se ştie că sunt pesticide? Atunci, bietele animale de laborator fac un pas în faţă. Şi după ce ele încasează vreo câteva în numele ştiinţei, dosarul primeşte ştampila cu ”insuficiente dovezi că…” iar produsul ajunge pe rafturile magazinelor. Însă adevăratul studiu abia atunci începe, pe adevăraţii subiecţi. Pe mine, pe tine, pe copilul meu sau pe al tău. Iar rezultatele lui se vor vedea poate nu pe noi, ci pe copiii noştri sau pe copiii lor.

Triclosanul apare în sânge, în urină şi în laptele matern!

Da, atât este de folosită această substanţă încât studii efectuate chiar de FDA o găsesc ca fiind parte din organismul nostru: în sânge, în urină, în laptele matern (pagina 13, paragraful 4). Un pesticid. Pe mine mă sperie lucrul ăsta. Să ştiu că am un copil care este alăptat şi prin lapte primeşte şi ”suplimentul” ăsta, mă sperie.

Şi nu doar copilul meu. Dar şi eu, la fel. Pentru că cercetările efectuate de DCPC (Division of Cancer Prevention and Control a guvernului american), arată că persoanele în vârstă de 30 de ani au în organism cele mai mari niveluri de triclosan.

Din acest motiv, în anul 2000, guvernul suedez a avertizat public cetăţenii săi să nu mai foloseasca produse anti-bacteriene care au în compoziţie substanţa asta.

De voie, de nevoie, producătorii nu-l mai introduc în săpunuri şi geluri de duş. În pasta de dinţi, însă, ştim cel puţin un mare producător care bagă în continuare această otravă. Şi mai ştim că pielea puternic vascularizată a gingiei, ale cărei capilare sensibile sunt de multe ori lezate in timpul periajului (de multe ori nici nu băgăm de seama) rămâne cea mai sigură poartă de intrare în organism. Nu mai zic nimic de cantitatea care este înghiţită fără să vrem.

Ce alte beneficii mai aduce otrăvirea zilnică a copiilor noştri şi a noastră cu doze mici şi sigure din acest anti-bacterian?

Triclosanul creşte nivelul de calciu din celule, lucru care poate afecta dezvoltarea neuronală şi funcţiile neurologice. Ce şanse mai au atunci copiii hrăniţi prin placentă si cordonul ombilical?

Bacteriile cu care acest pesticid se luptă pot deveni rezistente la acţiunea lui şi a antibioticelor. Adică, nu numai că nu este mai eficient decăt săpunul normal, dar  microbii pe care ar trebui să-i distrugă devin şi rezistenţi la acţiunea lui. Atunci ne otrăvim copiii degeaba? Aşa spun studiile... Motiv pentru care guvernul norvegian a avertizat public că prin consum, triclosanul reprezintă un risc pentru populaţie.

Triclosanul otrăveşte şi planeta, nu doar pe noi.

Să zicem că nu ne pasă si ne spălăm liniştiţi pe dinţi, apoi facem un duş şi apa murdară  se duce la canalizare. Acolo, triclosanul este la fel de prezent ca şi în sânge. Revărsările canalelor de colectare ale apei menajere, unele direct în câmp, altele în râuri, sau resturile care rămân după epurarea apei, care sunt aruncate pe pământ (căutaţi ”sewage sludge”) contaminează solul, pânza freatică, apa de băut, râurile, mările şi oceanele.

Toată planeta suferă, şi noi odată cu ea.

Dar nouă ne pasă, şi atunci ce facem?

Păi am putea fie să facem ce făcea străbunicul, adică să scoatem la lumină periuţa de dinţi doar în zilele de sărbătoare, fie să ne curăţăm dinţii cu cele câteva fructe care deşi conţin zahăr au proprietăţi antibacteriene (ananasul, de exemplu), sau cu sare de lamâie.

Sau, am putea face altceva, mult mai inteligent: folosim paste de dinţi certificate ecologic, produse din ingrediente naturale, fără chimcale periculoase strecurate.

Şi vă dau şi câteva sugestii de paste de dinţi curate, produse pe care le găsiţi în magazinul nostru, la câteva click-uri distanţă.

 Razvan Mottok, Republica BIO

Articolele şi studiile care m-au ajutat să scriu articolul sunt aici:

Triclosan: What The Research Shows 
Triclosan: What Consumers Should Know 
Triclosan - U.S. Food & Drug Administration Study 
Oestrogenic and androgenic activity of triclosan in breast cancer cells 
In Vitro Biologic Activities of the Antimicrobials Triclosan in Bioassay Screens 
Consumer antibacterial soaps: effective or just risky? 
Colgate Total Ingredient Linked to Hormones, Cancer Spotlights FDA Process - Bloomberg news 
Is Cancer Lurking in Your Toothpaste? (And Your Soap? And Your Lipstick?) - Newsweek article 
Un ingredient din pasta de dinţi, asociat cu dereglările hormonale şi riscul de cancer - stire Mediafax 
Un ingredient folosit in pasta de dinti Colgate Total, asociat in testele pe animale cu aparitia cancerului - articol Hotnews 
Ingrediente controversate: bisfenol A si triclosan - csid.ro
Triclosan - Wikipedia

Copyright Republica BIO

vezi