Cum previi starea de somnolență de după masa de prânz - despre "food coma"

Cum previi starea de somnolență de după masa de prânz - despre "food coma" – Republica BIO

Poveste adevărată: ajung dimineaţă la birou, plină de voie bună şi energie. Până la prânz reuşesc să rezolv o bună parte din task-urile restante şi apoi merg la masă. Când mă întorc la birou, energia mea dispare şi mai am puţin şi adorm cu capul pe tastatură. Ce să fie oare cu această somnolenţă care m-a doborât după masa de prânz? Ție ți s-a întîmplat? Te întreb pentru că mie nu mi s-a întâmplat doar o dată...

Așa că m-am hotărât să dau o căutare pe internet şi aşa am descoperit articolul Lisei Drayer, despre „food coma”, somnolenţa postprandială sau de după masă, cum i se spune pe limba noastră. Lisa Drayer este medic nutriţionist, scriitor şi jurnalist de sănătate, iar articolul ei complet îl poţi citi aici.

Ce este somnolenţă postprandială, food coma sau coma alimentară?

Lisa Drayer începe articolul prezentând o situaţie asemănătoare cu cea descrisă mai sus: abia ai terminat de mâncat, te simţi sătul şi te gândeşti că ţi-ar prinde bine o plimbare sau măcar câteva exerciţii uşoare. Dar, faci ce faci şi ajungi pe canapea, lenevind la TV sau chiar aţipind, Doamne ferește dacă cumva ești la serviciu. Acest fenomen, atât de des întâlnit (hai, recunoaşte că şi tu păţeşti la fel) se pare că are un nume științific, deci este recunoscut oficial: somnolenţă postprandială sau „food coma” cum l-au numit americanii. În continuare, articolul prezintă cauzele apariţiei acestei stări şi teoriile, mai mult sau mai puţin plauzibile, ce stau la baza ei.

După mese, fluxul sangvin suferă modificări importante

David Levitsky, profesor de nutriţie şi psiholigie la Universitatea din Cornell susţine că de vină ar fi schimbările ce apar la nivelul circulaţiei sangvine. Când alimentele ajung în stomac, iar tractul intestinal se activează pentru a digera alimentele, „circulaţia sangvină devine mai intensă în stomac şi mai lentă în creier şi la nivelul muschilor”, spune profesorul. Această „mutare” a fluxului sangvin are loc deoarece după masă se activează sistemul nervos parasimpatic, sau sistemul nervos pentru odihnă şi digestie. Rolul acestuia este de a ne conserva energia, prin încetinirea ritmului cardiac şi mărirea activităţii în intestine, pregătind organismul să asimileze nutrienţii din alimentele consumate.

Pe de altă parte, sistemul nervos simpatic este cel care ne pune în alertă dacă organismul nostru detectează vreun pericol, creşte ritmul cardiac şi fluxul sangvin la nivelul creierului. Concluzia este destul de simplă: fără ameninţări în jur, după o masă copioasă, e normal să te ia somnul. Prin pericol, fiindcă suntem în secolul XXI, nu înseamnă că urmează vreo ședința cu șeful. Știi că această amenințare nu oprește senzația de somn.

Cu cât mănânci mai mult, cu atât food coma e mai profundă

fast food - food coma

În continuare, profesorul Levitsky, ne asigură că dacă mâncăm ca o vrăbiuţă, nu riscăm să adormim după masă. El susţine că „sistemul nervos parasimpatic se activează când mănânci, dar, cu cât mănânci mai mult, cu atât îţi va fi mai somn după.” Se pare că are legătură şi cu distensia (mărirea) stomacului. O masă mai copioasă determină stomacul să se mărească, de aici şi efectele mai mari.

Mai departe intervine şi Doctorul William Orr, profesor de Medicină Clinică la Universitatea din Oklahoma – Institutul de Ştiinţe în Sănătate, care afirmă că „atunci când mănânci mult, gradele de distensie al stomacului şi stimulare hormonală vor fi mai mari decât atunci când mănânci doar un bol de supă.” Doctorul William a efectuat numeroase studii pe tema somnolenţei postprandiale, iar concluzia unuia dintre aceste studii a fost că „în comparaţie cu o masă lichidă, o masă solidă determină o stare de somnolenţă mai accentuată.”

Explicaţia ar fi că alimentele lichide şi cele solide stimulează diferite părţi ale stomacului şi au stimuli de reacţie diferiţi. Alimentele lichide sunt procesate în partea superioară a stomacului, numită Fundus, iar alimentele solide sunt procesate mai jos, în Antrum. Cel mai probabil, spune Dr. William, „în Antrum sunt conexiuni nervoase ce transmit creierului informaţii, susceptibile de a crea starea de somnolenţă.”

Să fie oare hormonii vinovați pentru somnolența de după masă?

În continuare, articolul vorbeşte despre teoriile care susţin că hormonii ar fi cei vinovaţi pentru somnolenţa de după masă: colecistochinină, serotonină şi triptofan.

Se spune că nivelul unui hormon intestinal, numit colecistochinină, creşte după fiecare masă şi creează starea de somnolenţă. Profesorul Levitsky susţine că studiile efectuate în laborator arată că „totuşi, în concentraţie normală, acest hormon nu pare să joace un rol imporant în instalarea oboselii după masă.”

Aceeaşi afirmaţie se pare că este valabilă şi pentru serotonină. Serotonina este un neurotransmiţător sintetizat din aminoacidul numit triptofan, răspunzător pentru senzaţia de relaxare şi somnolenţă. După ce mâncăm, nivelul de triptofan din sânge creşte, mai ales dacă se ingerează o cantitate mare de carbohidraţi, iar acest lucru ar duce, cel puţin teoretic, la o producţie mai mare de serotonină. Totuşi, nivelul de triptofan pe care o masă copioasă îl determină nu este îndeajuns de mare încât să crească nivelul de serotonină din creier. Deci, nu hormonii sunt de vină!

Vinovații pentru starea de somnolență sunt proteinele și grăsimile din meniu!

Proteinele întârzie digestia, ceea ce înseamnă automat că alimentele rămân mai mult în stomac, la fel şi nivelul de circulaţie sangvină. Profesorul Levitsky afirmă că „teoretic, este posibil să te simţi mai obosit după o masă bogată în proteine.” Un studiu efectuat recent pe muşte de fructe arătat că muştele dormeau mai mult cu cât consumau mai multe proteine. La fel se poate afirma şi despre grăsimi, care sunt procesate mai greu de sistemul digestiv, cu toate că, atunci când sunt combinate cu carbohidraţi, o cantitate mică de grăsimi sau proteine poate alunga oboseala, prin încetinirea creşterii nivelului de zahăr în sânge. Deci, da, proteinele şi lipidele pot cauza „food comas”.

Și organismul nostru își cere dreptul natural la odihna de după amiază

Vinovat este și ritmul circadian, acel ciclu de 24 de ore al proceselor biochimice, fiziologice sau comportamentale pe care toate fiinţele vii îl au. Ritmul circadian impune organismului două perioade de somn, în fiecare zi: una lungă pe timpul nopţii şi una scurtă la amiază. Aşadar, o masă copioasă la prânz nu face decât să accentueze nevoia naturală de somn a corpului.

Cum prevenim “food coma” sau somnolența de după masa de prănz?

Salata, o masa usoara

La finalul articolului ei, Lisa Drayer a pus la un loc câteva idei despre cum se poate preveni somnolenţa postprandială:

  1. Mănâncă mai puţin! Doar ai citit mai sus că o masă copioasă nu face decât să te adoarmă mai tare.
  2. Mănâncă mai devreme! Dacă ritmul circadian îşi face de cap în jur de ora 13.00-14.00, mănâncă la 11.30-12.00, aşa vei evita senzaţia acută de oboseală şi somnolenţa.
  3. Înlocuieşte alimentele solide cu cele lichide! O supă sau chiar o salată, în locul unei porţii de cartofi prăjiţi sau unui burger îţi va face mult bine. Și unde mai pui că salata sau supa sunt alegeri mult mai bune.
  4. Optează pentru carbohidraţi cu indice glicemic mic! Câteva idei ar fi: pâine integrală, sau cu făină de ovăz, fasole, mazăre, fructe şi legume ce nu conţin amidon. Sau, cel puţin, limitează consumul de pâine albă, orez alb, covrigi şi biscuiţi. Oricum nu-ți fac bine!
  5. Bea o cafea sau un ceai verde! Dacă ai mai băut deja una dimineaţă, alege un cappuccino sau un ceai verde după masa de prânz.
  6. Nu consuma alcool! Alcoolul are rol sedativ, după cum explică şi Dr. William. Mai bine savurezi un pahar de vin bun la cină, că ştii sigur că trebuie să mergi la culcare.

În concluzie, “food comas” apar oricum, dar ele cresc în intensitate dacă mănânci ce nu trebuie şi când nu trebuie! Eu una, mi-am învăţat lecţia! De acum mănânc sănătos şi la timpul potrivit. Te invit şi pe tine să faci la fel!

 

Mese ușoare, sănătoase!

Florrie, pentru Republica BIO

Sursa:
CNN, Lysa Drayer, “Are 'food comas' real or a figment of your digestion?”

Surse foto: dreamstime.com, unsplash.com

 

Copyright Republica BIO

Scrie un comentariu
Fii primul care scrie un comentariu