Buni, să mai facem conserve pentru iarnă, ca pe vremuri?

Încep cu un poll. Şi te rog, aşa, măcar în minte, să bifezi tu răspunsul corect:

1. să cumpăr legume din piață, dacă mai găsesc, și să fac ceva conserve pentru la iarnă?
2. să le iau gata preparate de la supermarket?
3. aici nu-mi vine în minte decât: buni, să ne mai obosim cu conservele?

Toamna e pe sfârșite și poate te-ai preocupat să faci bulion, zacuscă, gemuri, dulcețuri, ai pus murături, într-un cuvânt, ţi-ai aprovizionat cămara așa cum se cuvine pentru iarnă. Sau ai în plan să o faci, într-un fel sau altul. Sau poate nu ai avut timp pentru asta și cumperi conservele din supermarketuri. Ok, dar ai grijă să fie conserve bio. Altfel, tot ce urmează mai jos, le priveşte şi pe ele.

Trecând peste convingerea universal acceptată că cele preparate în casă sunt mai gustoase și mai bune decât cele de la magazin, unii cred că legumele și fructele de la piață sunt mai puțin stropite și, prin urmare, mai sănătoase, decât cele din magazine, de multe ori de import, fie proaspete, fie conservate.

Sunt legumele din piețe mai puțin stropite?

Atunci când sunt întrebați, specialiștii din România au o părere unanimă în privinţa legumelor cumpărate din piaţă: cele vândute în marile lanţuri de retail sunt mai sănătoase decât cele de pe tarabele din pieţe pentru că marii producători sunt mai atent verificaţi, spre deosebire de ţăranii care vând în piețe. Şi riscă mult mai mult, un scandal le-ar dăuna mai tare decât concurenţei din pieţe. Altfel spus, marii producători măcar dozează corect substanţele, cei din piaţă poate pun mult, ca să fie siguri.

Dezvolt ideea. Poate că, profitând de lipsa controalelor din partea autorităţilor, micii producători folosesc chiar şi substanţe interzise, cu efect cancerigen, la culturile de legume şi fructe. Multe dintre ele sunt ușor de procurat și, în România, este destul de frecventă utilizarea pesticidelor procurate ilegal aduse din China și foarte nocive pentru sănătate. Au fost câteva articole în presă pe tema asta. Dar chiar și în cazul pesticidelor legale, de cele mai multe ori, poate că ţăranii fac tratamente fito-sanitare după ureche și în doze mult mai mari decât scrie pe etichetă, să fie mai siguri că funcționează că doar n-o fi bai, nu? Nu ştiu voi, dar eu am temerea asta.

Nu spun că marii producători sunt uşă de biserică. Nu. Foarte mulţi preferă să folosească pesticide sistemice, pentru că ele asigură o protecţie mai mare împotriva dăunătorilor, ajungând în miezul fructului sau legumei, spre deosebire de aşa-numitele pesticide de contact, care pot fi “spălate” de ploaie. În mod normal, pesticidele sistemice nu se folosesc în faza de formare a fructului sau legumei, pentru că pătrund în acestea și nu se elimină, putând dăuna sănătății. Doar pesticele de contact pot fi folosite în perioada de rodire.

Analizele nu ne apără? De ce se fac?

Nu tocmai… Chiar și atunci când se fac analize, instituțiile abilitate testează legumele și fructele doar pentru depistarea a 200 și ceva de pesticide, când pe piață există de cel puțin de trei ori mai multe.

Care sunt legumele și fructele cele mai stropite de pe tarabele din piețe?

Mă-ntorc iarăşi la acel dirty dozen despre care am mai scris pe blog. Legumele stropite cel mai des de ţărani sunt roşiile, castraveţii și ardeii. Și gustul diferă, poate ai sesizat deja că multe dintre roșiile din piață au început să aibă același gust de carton insipid ca cele din magazine, de import. De aceea, eu nu am făcut bulion din roșiile din piețe.

Dintre fructele analizate, merele, dar și strugurii sunt cei care au prezentat cel mai adesea foarte multe reziduuri de pesticide. Caisele și piersicile, având coaja subțire rețin foarte ușor pesticidele care pătrund în pulpă și nu le putem elimina nici dacă facem gem sau dulceață din fructele decojite.

Deci e mai bine până la urmă să cumperi fructe şi legume de import?

Din păcate, uneori și cele din import, conțin cantități mai mari de pesticide decât cele permise. Citricele turcești, de exemplu, au fost menţionate în anul 2012 în raportul anual de monitorizare a pesticidelor în România, realizat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Tot aici au fost prinse și roșiile din Turcia, care au prezentat între 2 și 5 reziduuri de pesticide.

Dar chiar și atunci când ele sunt în limitele admise, nu uita faptul că studiile pe care se bazează autoritățile atunci când stabilesc aceste limite nu iau în calcul și efectul combinat al mai multor reziduuri de pesticide. Pe parcursul unui zile nu mănânci de exemplu doar o roșie, ci și un măr care a fost stropit cu alte pesticide decât roșia, și un castravete, și mai multe frunze de salată.

În plus, studiile sunt făcute chiar de companiile care produc pesticidul respectiv, așa că, pentru mine, obiectivitatea ridică niște serioase semne de întrebare, mai ales fiindcă există sute de alte studii efectuate de organisme indepedente care dovedesc că pesticidele, chiar și în limitele admise, prezintă efecte extrem de nocive în timp pentru corpul nostru, pornind de la alergii și până la cancer.

Buni? Deci, ce facem?! Că trece toamna!

Eu m-am orientat spre conservele certificate bio care îmi oferă garanția că nu vin la pachet și cu o grămadă de pesticide, pentru că în procesul de cultivare, ele sunt interzise. Punct.

Plus că se găsesc de toate cât să-ți umpli cămara pentru la iarnă: de la gemuri bio, dulcețuri bio, murături bio, la pastă de roșii bio, roșii decojite bio, bulion bio, conserve de legume bio sau cuburi de legume bio pentru supe sau ciorbe.

Păi… te-aştept în magazin la Republica BIO. Marfă bună, bio, preţuri mici, bio. Fac şi puţină reclamă, că deh…

Sănătate şi… mai mult timp liber, nu?

Ruxi, Republica BIO

Copyright Republica BIO